Nicolăescu şi CMR vor să scoată salarizarea medicilor din sistemul bugetar. Câmpeanu cere prudenţă

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vrea să finalizeze, până în iunie, un proiect de lege privind salarizarea în sistemul sanitar prin care cei mai mulţi medici să fie scoşi din categoria bugetarilor şi plătiţi după performanţă, însă ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, cere prudenţă.

1406 afișări
Imaginea articolului Nicolăescu şi CMR vor să scoată salarizarea medicilor din sistemul bugetar. Câmpeanu cere prudenţă

Eugen Nicolăescu (Imagine: Razvan Ungureanu/Mediafax Foto)

"Putem să gândim un alt sistem de plată a medicilor, să schimbăm salarizarea, să nu-i mai lăsăm pe medici şi asistenţi să fie bugetari, să nu mai fie în grila de salarizare bugetară. Eu nu cred că locul lor este acolo. Să facem un sistem prin care competenţa şi profesionalismul medicilor să fie citeriile fundamentale prin care ei să fie plătiţi. Avem deja un draft la acest proiect de lege, pe care îl vom transmite spre consultare Colegiului Medicilor", a declarat marţi ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

El a precizat că, probabil, la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie ar putea avea forma finală a proiectului de lege, pe care să o supună dezbaterii publice.

"Sperăm să avem forma finală a legii până la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, pe care să o supunem dezbaterii publice şi mai departe să trecem la judecată în societatea românească a unui asemenea proiect de lege. Acea lege reprezintă modalitatea prin care sistemul se perfecţionează, se schimbă, se modifică, se radicalizează din punct de vedere al eliminării neajunsurilor şi al promovării valorilor, aş spune al îmbunătăţirii modalităţilor prin care se realizează zilnic în raport cu pacientul. Vrem ca medicul român să înţeleagă că locul cel mai important pe care trebuie să îl aibă este să trateze pacientul din România", a mai spus Nicolăescu.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a recunoscut că atât timp cât medici sunt undeva la sfârşitul grilei de salarizare, este dovada că "de la început s-a pornit cu lipsă de respect faţă de această categorie".

"În grila de salarizare a legii unitare, medicii şi asistenţii erau în ultima treime din această grilă. Am spus că voi face toate eforturile ca această grilă să fie modificată. Lucrez la acest aspect, dar nu pot să dau un orizont de timp, pentru că, ştiţi, este vorba totdeauna de buget. De la început s-a pornit pe lipsa de respect, dacă pui un medic în ultima treime de salarii într-o grilă înseamnă că acea categorie nu se bucură de respectul societăţii. Este unul din lucrurile cele mai importante", a spus Câmpeanu.

Ea a precizat că medicii au numeroase probleme nu numai salarizarea, nu au apratura de care au nevoie, iar în unele spitale sunt condiţii precare de igienă.

"Dacă în materie de salarizare lucrurile sunt foarte complicate şi se caută o soluţie, celelalte ar putea fi rezolvate mai uşor, cred. Acolo nu intrăm în acele constrângeri pe care le avem cu FMI şi cu deficitul bugetar, mă refer la ponderea cheltuielilor cu salariile, din PIB", a precizat Câmpeanu.

Ministrul Muncii a adăugat că este normal ca salarizarea medicilor să nu se mai facă la fel ca pentru funcţionarul de la ghişeu, însă a subliniat că trebuie "să avem grijă cu salarizarea după competenţă".

"Nu aş vrea ca un medic să lucreze după normă, câte operaţii face într-o lună, cu atât să fie salarizat. Pentru că putem să cădem în extrema cealaltă şi beneficiul medical să nu fie cel pe care îl aşteptăm. Cred că totdeauna trebuie undeva să avem şi cuvântul responsabilitate în atenţie tot timpul", a mai spus Câmpeanu.

Din 2007 până în prezent, aproximativ14.000 de medici români au ales să profeseze în altă ţară. Numai anul trecut au plecat din România mai mult de 2.400 de specialişti.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), prin Grupul de Lucru pe Sănătate, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, au lansat marţi campania "De profesie: medic în România"(www.deprofesiemedic.ro), sub sloganul "Toţi pentru medici, medici pentru toţi". Iniţiativa îşi propune să contribuie la soluţionarea uneia dintre cele mai stringente probleme ale sistemului de sănătate din România, exodul personalului medical din ţară, care afectează starea de sănătate a românilor pe termen lung şi are consecinţe severe asupra economiei naţionale.

Cu cei peste 14.000 de medici care au părăsit ţara din 2007 până în prezent, România are o rată a migraţiei doctorilor de 9%, în timp ce media europeană este de 2,5%, potrivit datelor Colegiului Medicilor din România (CMR).

Conform raportului Eurostat 2011, media medicilor români la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialişti, iar media în celelalte ţări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori.

Potrivit unor studii FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012, 64% dintre studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% dintre medici intenţionează să părăsească ţara.

Motivele pentru care tinerii medici aleg să plece şi să profeseze medicina în altă ţară sunt legate de lipsa respectului pentru profesie, dificultăţile financiare şi lipsa oportunităţilor de educaţie şi perfecţionare pe care le au în România, rezultă dintr-un studiu realizat în 2012 de catre ISRA Center.

Luând în considerare nevoile exprimate de cadrele medicale, campania "De profesie:medic în România" îşi propune creşterea numărului de medici în ţară la mia de locuitori de la 2,4 la 2,6 până în 2015. Acest obiectiv poate fi atins doar prin implicarea tuturor actorilor importanţi din sistem. De aceea, FIC, prin Grupul de Lucru pentru Sănătate, propune crearea unei coaliţii între mediul de afaceri şi autorităţi pentru a genera un set de acţiuni care să contribuie la reducerea migraţiei medicilor şi care să susţină reformarea sistemului de management al resurselor umane din sistemul de sănătate.

"FIC îşi doreşte ca România să prospere şi să înregistreze creştere economică şi credem că pentru a crea bunăstare avem nevoie în primul rând de sănătate. Într-adevăr, oamenii sănătoşi sunt mai activi, mai productivi şi contribuie într-o mai mare măsură la dezvoltarea economiei. În acelaşi timp, suntem îngrijoraţi din cauza valorilor indicatorilor de sănătate din România şi considerăm că una dintre problemele cheie ale sistemului o reprezintă lipsa personalului medical, care afectează calitatea serviciilor de sănătate pentru întreaga populaţie. De aceea am iniţiat acest parteneriat între autorităţi, sectorul privat şi societatea civilă, deoarece credem că această problemă ne priveşte pe fiecare şi trebuie să fie abordată de noi toţi. Dorim ca toţi cei care consideră că această situaţie este critică pentru România să ni se alăture astfel încât să putem face diferenţa", a spus Pascal Prigent, preşedintele Grupului de Lucru pe Sănătate din cadrul Consiliului Investitorilor Străini.

Judeţele cele mai afectate de lipsa medicilor specialişti sunt Călăraşi şi Giurgiu, care au un medic la 1.000 de locuitori, urmate de Ialomiţa, cu 1,1 medici la 1.000 de locuitori şi Tulcea, cu 1,2 medici la 1.000 de locuitori.

Potrivit Colegiului Medicilor din România, pentru şcolarizarea celor aproximativ 14.000 de medici emigranţi, statul român a cheltuit mai mult de 3,5 miliarde de lei.

Din cauza migraţiei, în România există spitale care nu au nici măcar un medic specialist, "fenomen unic în Europa", susţine CMR.

Preşedintele CMR, profesorul Vasile Astărăstoae, susţine că Guvernul ar trebuie să aloce numai un milion de euro pentru a mări salariile medicilor rezidenţi, motivându-i astfel să rămână în ţară.

Un studiu realizat de CMR în 2011 arată că 58,46% dintre medicii din România sunt profund nemulţumiţi de nivelul salarizării, 25,52% sunt nemulţumiţi, în timp ce foarte mulţumiţi de salariu sunt 0,30%.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici