Opt foşti revoluţionari, despăgubiţi de CEDO pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei. Printre aceştia, Cristian Paţurcă, decedat în 2011. Reacţia ministrului Justiţiei

Cantautorul Cristian Paţurcă, sculptorul Vladimir Ciobanu şi alţi şase foşti revoluţionari au fost despăgubiţi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu câte 2.400 de euro, pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil.

4380 afişări
Imaginea articolului Opt foşti revoluţionari, despăgubiţi de CEDO pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei. Printre aceştia, Cristian Paţurcă, decedat în 2011. Reacţia ministrului Justiţiei

Cristian Paţurcă (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

UPDATE: Prună, despre hotărârea CEDO privind dosarul Revoluţiei: România trebuie să se conformeze

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat marţi, referitor la cea mai recentă hotărâre CEDO de condamnare a României pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil, că statul român trebuie să facă în aşa fel încât să se conformeze.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a făcut aceste precizări la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a întrebărilor jurnaliştilor cu privire la decizia de marţi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri către opt persoane pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil.

"Am aflat în timpul şedinţei (şedinţa Plenului CSM- n.r.) de noua decizie CEDO şi cred că şi în această materie, care, sigur, este un subiect delicat pentru societatea românească, dar cred că principiul rămâne acelaşi. Şi în materia asta, ca în oricare altă materie, România trebuie să facă în aşa fel încât să se conformeze deciziilor CEDO. Acum nu ştiu să vă răspund ce anume exact se poate face. Afirmaţi un lucru (s-a constatat durata excesivă a procedurilor penale- n.r.) pe care cred că toţi cetăţenii români îl ştiu. Suntem la 26 de ani în curând, din decembrie 1989, şi sigur nu putem decât să constatăm toţi că a durat foarte mult", a declarat ministrul Justiţiei, la sediul CSM.

Întrebată dacă trebuie redeschis dosarul Revoluţiei, Raluca Prună a răspuns procurorii decid acest lucru.

"Nu aş vrea să fac comentarii pentru acest moment cu privire la redeschiderea cazului. Eu cred că procurorii sunt cei care vor decide dacă redeschid sau nu cazul. Singurul meu comentariu este unul general şi anume că avem o hotărâre a CEDO şi că trebuie să facem în materia aceasta, ca şi în altele, ceea ce oricare stat membru al Convenţiei trebuie să facă", a precizat ministrul Justiţiei.

CEDO a dat, marţi, o nouă decizie de condamnare a României pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil, la o plângere formulată în 2008 de Carmen Doroteia Alexandrescu, Ion Băroiu, Iosif Bălaş-Salcoci, Ştefan Boran, Marin Dincă, Laura Veronica Stoica, sculptorul Vladimir Ciobanu, care a amplasat la Universitate plăcile de piatră cu numele eroilor-martiri de la Revoluţie, şi Cristian Paţurcă, autorul "Imnului golanilor", decedat în 2011.

CEDO arată că, între 21 şi 23 decembrie 1989, petenţii au luat parte la demonstraţiile de la Bucureşti care au dus la căderea regimului comunist.

În 1990, când procurorii militari au deschis o anchetă privind reprimarea violentă a demonstraţiilor, petenţii au fost audiaţi ca martori şi s-au constituit parte civilă în dosarul care, în 2008, tot nu era soluţionat.

Reclamanţii au fost şi victime ale Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, care constituie subiectul unui alt dosar penal deschis tot în 1990.

Cei şapte reclamanţi au invocat în faţa CEDO încălcarea articolului 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului - dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil - în legătură cu durata anchetei în cazul evenimentelor din decembrie 1989.

Curtea a constatat că a fost încălcat respectivul articol şi a dispus ca reclamanţii să primească fiecare câte 2.400 de euro cu titlul de prejudiciu moral.

Pe 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 de reţinuţi.

În absenţa unor decizii de condamnare şi acordare de despăgubiri , foşti revoluţionari sau urmaşi ai acestora s-au plâns la CEDO, care a dat, de-a lungul timpului, mai multe decizii de condamnare a României, obligată să plătească despăgubiri de peste 1 milion de euro.

În 27 ianuarie 2015, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist din decembrie 1989.

Tot anul acesta, în aprilie, CEDO a hotărât ca statul român să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în timpul Revoluţiei, la Bucureşti, în casă, de un glonţ care a trecut prin fereastră.

În mai, CEDO a decis despăgubirea cu 60.000 de euro a patru ucraineni care au căzut victime zvonurilor din timpul Revoluţiei privind venirea teroriştilor să reinstaureze regimul comunist, o femeie pierzându-şi viaţa împuşcată de soldaţi români.

În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia "21 Decembrie" şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în "dosarul Revoluţiei", ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici