Organizaţii se plâng Guvernului de normele ANSVSA privind gestionarea maidanezilor

Organizaţiile ZeroMaidanezi.ro şi Desprecopii.com au trimis scrisori la Guvern, în care reclamă normele metodologice de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor comunitari, propuse de ANSVSA.

1057 afișări
Imaginea articolului Organizaţii se plâng Guvernului de normele ANSVSA privind gestionarea maidanezilor

Organizaţiile care susţin eutanasierea maidanezilor se plâng Guvernului de normele ANSVSA (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Desprecopii.com se plânge că proiectul de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 258/2013 privind gestionarea câinilor fără stăpân prevede adopţia câinilor din adăposturi pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, ceea ce, în opinia reprezentanţilor acestei comunităţi online, reprezintă "premisa unei viitoare tragedii precum cea a lui Ionuţ Anghel".

Ei mai semnalează că moartea lui Ionuţ Anghel nu este singura provocată de maidanezi, prezentând alte nouă cazuri, de adulţi şi copii care au murit după ce au fost muşcaţi de câini, inclusiv pe cel al unui nou-născut abandonat în curtea unui spital din Gorj, al cărui cadavru a fost găsit lângă un tomberon, într-o pungă, prezentând muşcături de câine pe picioare.

Totodată, ZeroMaidanezi.ro solicită Guvernului să respingă proiectul de norme metodologice în situaţiile în care: se interzice capturarea câinilor "asumaţi", lipsesc măsurile de prevenire a abandonului câinilor, normele "pun piedici capturării câinilor fără stăpân", normele "favorizează adopţii fără respectarea condiţiilor legale şi exceptează ONG-urile de la îndeplinirea acestora", normele "îngreunează eutanasierea", prin prioritizarea câinilor agresivi şi posibilitatea prelungirii cazării în adăpost peste cele 14 zile lucrătoare, normele "ameninţă să blocheze adăposturile publice", prin posibilitatea adopţiei la distanţă şi posibilitatea prelungirii cazării peste 14 zile, şi normele nu includ poliţia comunitară şi jandarmeria în constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor.

Proiect de Norme metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de Gestionare a câinilor fără stăpân, modificată recent prin Legea nr. 258/2013, a fost lansat în dezbatere publică, pe 11 octombrie, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Legea nr. 258/2013, adoptată de Camera Deputaţilor în 10 septembrie, stabileşte, printre altele, posibilitatea eutanasierii câinilor din adăposturile publice, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.

"La expirarea acestui termen, câinii nerevendicaţi sau neadoptaţi vor fi eutanasiaţi, în baza unei decizii emise de către o persoană împuternicită în acest sens de către primar, în termenul stabilit prin aceasta decizie. Termenul va fi stabilit avandu-se în vedere capacităţile de cazare şi disponibilităţile bugetare. Acest termen poate fi modificat motivat", potrivit Legii nr. 258/2013.

Potrivit proiectului de norme, câinii sterilizaţi, ocrotiţi şi asumaţi de către comunităţile de locatari, care nu circulă liber în spaţiile publice, nu vor fi capturaţi de serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

În ceea ce-i priveşte pe cei prinşi şi duşi în adăposturile publice, aceştia pot fi revendicaţi, în cazul în care au fost pierduţi de stăpân, adoptaţi direct sau la distanţă. Adopţia la distanţă presupune menţinerea câinelui în adăpost pe cheltuiala adoptatorului.

În cazul în care câinele adoptat va fi ţinut în aer liber, adoptatorul trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe de teren care să permită amplasarea unor padocuri sau a unor cuşti. În cazul în care câinele adoptat va fi adăpostit în locuinţa adoptatorului, acesta trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe locative de minimum 2,5 metri pătraţi pentru fiecare câine adoptat. Aceste condiţii nu trebuie îndeplinite şi de asociaţiile de protecţie a animalelor care deţin adăposturi.

ZeroMaidanezi.ro propune în schimb ca toţi cei care adoptă câini să fie obligaţi să prezinte dovada spaţiului din care să rezulte condiţiile corespunzătoare de creştere şi adăpostirea câinilor şi dovada resurselor materiale pentru creşterea şi întreţinerea câinilor.

De asemenea, ei mai propun ca proprietarii de câini, persoane fizice sau persoane juridice, să aibă obligaţia identificării acestora prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare stabilit de către ANSVSA.

Cei interesaţi de modul în care se va aplica Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân au putut să-şi exprime punctul de vedere în cadrul unei dezbateri publice, pe 23 octombrie, la ANSVSA, ce urmează să înainteze proiectul de norme metodologice Guvernului spre aprobare.

Printre cei prezenţi la întâlnirea de la ANSVSA au fost reprezentanţi ai Iniţiativei pentru Responsabilitate Civică (IREC), comunităţii Desprecopii.com, Asociaţiei Mame pentru Mame, Zeromaidanezi.ro, Asociaţiei Pro Civilizaţie secolul 21, care au militat pentru adoptarea Legii nr. 258/2013, pe care au numit-o "Legea lui Ionuţ", după numele copilului sfâşiat de maidanezi, pe 2 septembrie, în Capitală.

De cealaltă parte, au venit reprezentanţi ai unor ONG-uri care militează pentru protecţia animalelor, precum Vier Pfoten, Asociaţia "Cuţu, cuţu", Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor, cărora li s-a alăturat şi fostul senator Marius Marinescu, iniţiatorul Legii 205/2004 privind protecţia animalelor.

Principalele puncte din norme asupra cărora s-au făcut observaţii au fost: termenul de 14 zile lucrătoare în care câinele luat de pe stradă trebuie ţinut în adăpost înainte să poată fi eutanasiat, condiţiile în care poată fi făcută adopţia, accesul în adăposturi, participarea reprezentanţilor ONG-urilor şi a unui medic veterinar la acţiunile de capturare a câinilor.

Mai mulţi participanţi la dezbatere, din ambele "tabere", au cerut ca atât registrul câinilor cu stăpân, cât şi registrul câinilor fără stăpân, să fie publice şi disponibile online, pentru ca oricine să poată verifica dacă un animal a fost abondonat şi cui îi aparţine.

Susţinătorii adopţiilor au arătat că termeul de 14 zile poate fi insuficient, pentru o adopţie internaţională fiind necesară cel puţin o lună.

"Nu mi se pare normal ca un câine să fie ţinut mai mult de 14 zile pe bani publici când bătrâni mor de foame, iar alocaţia copiilor e 42 de lei", a spus în schimb o altă participantă la dezbatere, Alina Dinicu, care s-a recomandat drept "cetăţean responsabil" ce face parte din IREC.

Conform amendamentelor propuse la proiectul de norme, IREC se opune adopţiilor "la distanţă" (ce presupun menţinerea câinelui în adăpost pe banii adoptatorului, n.r.), argumentând că nu este loc în adăposturile publice nici pentru 1 la sută din câinii de pe străzi, iar adopţiile la distanţă vor bloca activitatea adăposturilor.

La rândul ei, Alina Predescu, din partea Desprecopii.com, a spus că nu este de acord să se cheltuiască din banii cetăţenilor pentru panouri stradale ce promovează adopţiile.

"Nici mie nu-mi convine să se omoare câinii pe banii mei. Dacă am fi întrebaţi toţi ce vrem să facem cu banii noştri n-am mai plăti nici impozit", a spus în schimb Codruţ Feher, de la Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor.

Acesta, dar şi alţi reprezentanţi ai ONG-urilor care se ocupă de protecţia animalelor, a spus că ar trebui ca adopţiile să se poată face şi în weekend.

Dacă potrivit proiectului de norme, cei care adoptă minimum trei câini, trebuie să aibă acordul vecinilor, prin vecini înţelegându-se cei cu care adoptatorul are cel puţin un perete comun, IREC consideră această formulare "restrictivă", cerând ca vecinii să fie definiţi drept "proprietarii sau chiriaşii spaţiilor locative dintr-un bloc de locuinţe sau aceia care locuiesc în imediata apropiere a spaţiului locativ în care urmează să fie adăpostiţi câinii".

În ceea ce priveşte accesul în adăposturile municipalităţii, cei din ONG-urile pentru protecţia animalelor au cerut să li se permită să viziteze aceste spaţii, să fotografieze şi să filmeze. "M-am dus la Pallady să fac poze la câini pentru adopţii internaţionale. Au chemat Poliţia, care mi-a şters pozele şi am fost amendată", a spus Roxana Achim, voluntar, adăugând că "e o mizerie cruntă acolo" şi şi-ar dori acces în adăposturile primăriri inclusiv să facă curat pe timpul şi banii ei.

"Acum o lună am fost cu Parchetul la Pallady, în control. Am găsit inclusiv vaccin antirabic expirat de doi ani. Nu ştiu dacă a păţit cineva ceva", a spus şi Kuki Bărbuceanu, coordonator de proiecte în cadrul Vier Pfoten.

Pe de altă parte, observaţiile IREC la proiectul de norme metodologice includ şi ca singurele vizite în adăposturi să se facă în scopul adopţiei, pentru că o "defilare continuă poate provoca stări de tensiune atât personalului, cât şi câinilor" şi, în plus, "există riscul fabricării unor probe false de otrăvire a câinilor".

Un alt aspect disputat este posibilitatea ca ONG-urile pentru protecţia animalelor să participe la acţiunile de capturare a câinilor, prevăzută în proiectul de norme.

O reprezentantă a Asociaţiei Mame pentru Mame a arătat că aceste ONG-uri obişnuiesc să anunţe iubitorii de animale din comunitatea în care urmează să vină hingherii pentru a adăposti câinii în casă, dar şi să împiedice buna desfăşurare a acţiunii de capturare.

Totodată, IREC se opune prezenţei unui medic veterinar la acţiunile de capturare, argumentând că "angajarea de medici veterinari ridică costurile capturării" şi că n-au unde să găsească administraţiile locale atâţia medici veterinari.

În schimb, reprezentantul Alianţei pentru Combaterea Abuzurilor a arătat că este necesară prezenţa medicului, întrucât capturarea poate presupune tranchilizarea câinelui, cu substanţe ce pot fi folosite şi ca stupefiante.

Kuki Bărbuceanu a mai propus ca la eutanasiere să poată asista şi un medic veterinar colaborator al unui ONG pentru protecţia animalelor, ca "să nu existe suspiciuni că se omoară câinii cu bâta".

Deputatul Liviu Harbuz a precizat, la finalul dezbaterii, că va exista o listă cu aproximativ 100 de medici veterinari, propuşi de Colegiul Medicilor Veterinari, din care ONG-urile vor putea desemna reprezentanţi care să asiste la eutanasiere.

Eutanasierea se face prin injecţie cu barbiturice, fiind excluse metodele fizice, a precizat preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, Viorel Andronie.

Totodată, preşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a spus că, la expirarea termenului de 14 zile lucrătoare, fiecare câine care nu a fost revendicat sau adoptat va fi "luat în discuţie" şi va putea fi eutanasiat, "prin decizie individuală".

"Încurajăm consiliile locale să păstreze câinii pe toată durata vieţii, dacă există buget. Dar cel mai mult încurajăm adopţiile", a spus Mănăstireanu.

Proiectul de norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 258/2013 va fi adoptat prin hotărâre de Guvern.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici