PF Daniel a acordat cele mai înalte distincţii ale Patriarhiei lui Irinel Popescu şi Mihai Lucan

Preafericitul Părinte Daniel a înmânat cele două distincţii cu ocazia primirii la Palatul Patriarhiei a delegaţiei participanţilor la al VIII-lea Congres Internaţional Romtransplant.

În discursul său, Patriarhul a spus că Biserica evidenţiază necesitatea unităţii dintre spiritual şi medical, în eforturile pentru vindecarea bolilor, şi accentuează legătura dintre sănătatea sufletească şi cea trupească, în relaţia dintre Dumnezeu, medic şi pacient.

"Suferinţa şi boala afectează nu numai omul exterior, ci şi armonia sau sănătatea omului lăuntric. Din acest motiv, tămăduirea sau vindecarea, ca dar divin, este numită şi mântuire sau salvare. Biserica noastră încearcă să contribuie mai mult la alinarea suferinţei, atât prin lucrarea ei spirituală, cât şi prin lucrarea ei social-filantropică şi social-medicală, inclusiv prin promovarea unei culturi medicale a populaţiei, pentru ca oamenii să preţuiască mai mult darul sănătăţii, evitând bolile, şi să fie recunoscători faţă de persoanele care îi ajută când sunt bolnavi, mai ales când ei singuri, din cauza sărăciei, nu-şi pot plăti consultaţiile sau medicamentele'" a spus PF Daniel delegaţiei de medici sosită la Patriarhie.

Mai mult, PF Daniel a precizat că Biserica Ortodoxă Română (BOR) promovează atât colaborarea cu unităţi medicale de stat şi private din România, cât şi crearea de unităţi medicale proprii.

"În acest sens, Spitalul Providenţa din Iaşi, Centrul socio-medical al Fundaţiei Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti, Centrele de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie din Bucureşti şi Cluj, Centrul social-filantropic eparhial medical Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian - Galaţi şi Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu din Turda sunt doar câteva exemple din activitatea socio-medicală desfăşurată de Biserica Ortodoxă Română. De aceea, în privinţa vindecării bolnavilor, putem spune că preoţii se roagă, medicii tratează, însă Dumnezeu dăruieşte vindecarea sau mântuirea. În semn de apreciere pentru activitatea deosebită desfăşurată în slujirea aproapelui, dorim să acordăm cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române la doi dintre reprezentanţii de seamă ai activităţii de transplant în România, domnul profesor doctor Irinel Popescu şi domnul profesor doctor Mihai Lucan", a conchis Patriarhul BOR.

Medicii prezenţi la Patriarhie, români şi străini, au recunoscut că operaţiile de transplant, mai ales prelevarea de organe de la donatori cadavru, ar fi fost mai greu acceptate de oameni fără sprijinul bisericii, indiferent de cult.

"În condiţiile în care, nu numai în România, problemele etice legate de transplant, de moartea cerebrală, îmbracă aspecte uneorii speciale. Atitudinea Bisericii şi a instituţiilor religioase din fiecare ţară a lumii este considerată foarte importantă, aşa încât faptul că este a doua oară când un Patriarh al BOR se află în mijlocul comunităţii de transplant - prima dată în 2000, când Patrarhul Teoctist a fost prezent la deschiderea congresului de transplant de atunci, şi acum, primirea unei delegaţii de transplantologi de către Preafericitul Daniel. Ca atare, acest al doilea eveniment confirmă suportul Bisericii faţă de donarea de organe şi de transplant care salvează vieţi, gest profund creştinesc, în fond în spiritul tradiţiilor şi scripturilor, al cărţilor sfinte. Suportul Bisericii este important într-o activitate foarte grea, care implică eforturi dincolo de limitele obişnuite", a spus prof. dr. Irinel Popescu.

La rândul său, profesorul Mihai Lucan a vorbit despre începuturile transplantului din Cluj, după ce Papa Paul al II-lea anunţase public susţinerea Bisericii în privinţa donării de organe

"La începuturile constituirii Centrului de transplant din Cluj, am avut norocul susţinerii papalităţii. A fost un noroc şi un avantaj fenomenal. Papa Paul al II-lea a spus foarte clar, într-un moment crucial, pentru acceptabilitatea transplantului, atât la nivelul nostru, cât şi la nivel internaţional, gestul de a dona organe de la un decedat, de la o persoană cu moarte cerebrală se aseamănă cu gestul dării de viaţă dioncolo de moarte şi cu jertfa lui Hristos. Mentorul meu, IPS Bartolomeu Anania a spus acelaşi lucru, gestul acesta este cel mai dumezeiesc cu putinţă, să dai viaţă dincolo de moartea ta . Nu există nimic mai impresionat, iar noi trebuie să ne strângem unul cu altul în ideea că în final datoria noastră sacră ca doctori nu este numai una profesională, ci este şi una morală. Moralitatea izvorând din faptul că trebuie să ajutăm oamenii pentru că altfel mor. Şi asta este singura lor şansă Fără ajutorul Bisericii, astăzi nu am fi fost aici. Măria Ta eşti acum în capătul de lance şi te rugăm să fii mereu alături de noi", a spus, cu aceeaşi ocazie, prof. dr. Lucan