Predicţia seismică nu e încă posibilă. Avertismentul Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic

Predicţia seismică nu este posibilă încă din punct de vedere ştiinţific, avertizează Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, precizând că acest fapt este asumat de către cercetătorii în domeniu şi "toate entităţile ştiinţifice oficiale din lume".

194 afişări
Imaginea articolului Predicţia seismică nu e încă posibilă. Avertismentul Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic

Predicţia seismică nu e încă posibilă. Avertismentul Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic

"Predicţia seismică nu este încă posibilă din punct de vedere ştiinţific, fapt asumat de către toate entităţile ştiinţifice oficiale din lume (inclusiv de USGS - United States Geological Survey) şi incontestabil în rândul cercetătorilor din domeniu. Cercetarea trebuie mereu încurajată, însă girarea unor astfel de iniţiative cu numele unor instituţii de renume le pre-validează în mod fals şi induce în eroare oameni expuşi în continuare riscului seismic. Abordarea senzaţionalistă a presei în preluarea subiectului nu face decât să liniştească neîntemeiat populaţia şi să anuleze lupta pentru conştientizare dusă de noi, ceilalţi, care ştim că următorul mare cutremur din România ne va pune în faţa unei situaţii critice", a transmis Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Reacţia Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic vine după ce cercetătorii Universităţii Politehnice Bucureşti au anunţat că testează, împreună cu o companie israeliană, un sistem care poate detecta nivelul, intensitatea şi locul aproximativ al producerii unui cutremur cu patru ore înainte, acesta urmând să fie folosit pentru zona Vrancea.

„Vor fi două zone verificate şi anume România şi California, două părţi ale lumii, să spun aşa. În România această calibrare va fi pe perioada primei părţi a anului 2020, urmând ca după această perioadă să putem furniza autorităţilor, instituţiilor publice, desemnate de către autorităţile responsabile, informaţiile cu privire la cutremure, astfel încât să putem demonstra în România în mod direct, în mod practic, datele sau nivelul cercetărilor pe care îl avem. În acest moment, colegii cercetători avansează un timp de detecţie de circa 8 ore, după calculele pe care Politehnica le-a făcut suntem foarte convinşi că putem avea informaţii extrem de credibile la minimum 4 ore. Minimum 4 ore, repet, nu este maxim, poate să fie şi un timp mai îndelungat, sunt multe condiţionări, depinde de nivelul cutremurului şi aşa mai departe, sunt multe variabile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti.

Potrivit acestuia, poate fi detectat nivelul intensitatea şi locul unde se va produce un cutremur, informaţiile fiind de natură ştiinţifică. „Cu 4 ore putem detecta nivelul, intensitatea cutremurului şi aproximativ locul producerii. Evident că ne vom concentra pe zona Vrancea pentru că este zona seismică cunoscută şi vom putea da aceste informaţii pe parcursul anului viitor autorităţilor abilitate. Informaţiile sunt la nivel ştiinţific, este motivul pentru care Politehnica este parte a proiectului, urmând ca după acest nivel sau în acelaşi timp cu aceste informaţii să putem încerca să elaborăm cu autorităţile statului, să sprijinim autorităţile statului ca să fiu foarte exact, în elaborarea unui plan de răspuns în caz de cutremur, care să fie prognozat. Pentru că astăzi avem un plan de răspuns aşa cum este el elaborat, nu comentez calitattea lui, de către autorităţile statului în condiţiile în care apariţia cutremurului nu este cunoscută şi doar după producerea cutremurului ştim ce să facem, nu avem un plan de răspuns în această nouă paradigmă şi anume, cutremurul este cunoscut, ce facem de la momentul în care aflăm că se va produce cutremurul, până în momentul în care cutremurul se va produce efectiv”, a mai spus Mihnea Costoiu.

Sistemul va fi funcţional de la jumătatea anului 2020, iar reprezentanţii Politehnicii lucrează la el începând din luna ianuarie, la tot ce înseamnă sistem, instalare etc.

„Nu este un concept lansat de Politehnică, ci la care Politehnica s-a asociat. Este un demers al unor companii, cercetători israelieni, care au venit în România ca urmare a faptului că o parte dintre ei sunt şi cercetători români şi ca urmare a faptului că Politehnica este unul dintre validatorii cei mai importanţi ai datelor, pentru că asta am făcut în această perioadă, au avut cercetători de la noi care să valideze datele. În acest parteneriat vom lansa proiectul, nu este un proiect al Politehnicii, vreau să fiu onest”, a mai afirmat rectorul Universităţii Politehnice.

Sistemul IONOTERRA Earthquake Prediction a fost lansat, în premieră, în prezenţa şefului DSU şi Secretar de Stat în MAI dr. Raed Arafat, directorului general ANM, Elena Mateescu, rectorului Universităţii Politehnice Bucureşti, Mihnea Costoiu, şefului Departament Daune, PAID România, Irinel Dinu, director Direcţia Situaţii de Urgenţă, Cătălin Zoican, în prezenţa directorului Administraţia de Risc Seismic, Lucian Voicu, a unor reprezentanţi ai Poliţiei Române şi ai IGSU. Din partea IONOTERRA au participat Mihail Lala - Leading Investor, prof. Nathan Blaunshtein, inventatorul sistemului, Doron Angelovitch - CEO.

IONOTERRA este o companie israeliană, înfiinţată ca urmare a peste 30 de ani de cercetare, pentru a dezvolta o soluţie de furnizare alerte cutremure cu cel puţin 4 ore în avans.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici