Predoiu: Operativitatea Curţii de Apel Bucureşti în 2010, cea mai mică din istoria recentă

"Operativitatea este cea mai mică din istoria recentă a Curţii de Apel Bucureşti, la fel la Tribunalul Bucureşti", a spus Cătălin Predoiu, care a spus că şedinţa de prezentare a bilanţului este ocazia de a clarifica unele confuzii.

Ministrul a spus că 2010 a fost un an extrem de dificil pentru întreg sectorul public şi a remarcat coperarea bună a CAB cu Ministerul Justiţiei în dosarele cu componentă de cooperare judiciară internaţională.

Predoiu a criticat însă analiza întocmită cu privire la activitatea din anul anterior.

"Analiza redactată de conducerea dvs. pentru activitatea din 2010 a fost în aşa fel structurată şi datele statistice în aşa fel prezentate şi evaluate, încât să poată induce concluzia potrivit căreia volumul de activitate al instanţelor şi subdimensionarea personalului judecătoresc/auxiliar reprezintă principalele vulnerabilităţi care explică nivelul slab al indicatorilor de performanţă obţinuţi de Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele din jurisdicţia acesteia în 2010. (...) Interpretăm şi pe alocuri mistificăm realitatea, ca să iasă rău la raport, ca să cerem resurse", a susţinut ministrul Justiţiei.

El a făcut referire la "greva nelegală din 2009", care a mărit stocul dosarelor, stocul fiind inclus în cifrele din 2010.

"Programul volumului optim de activitate, greşit alcătuit de vechiul CSM, a agravat problema încărcăturii. Din păcate, noul CSM, de care se leagă atâtea speranţe pentru stimularea unor noi mentalităţi în sistemul judiciar, a menţinut programul printr-o decizie pe care o considerăm greşită", a spus Predoiu.

Acesta a afirmat că stocul de dosare şi programul volumului optim sunt cauzele principale ale încărcăturii deosebite de la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate.

Ministrul a remarcat faptul că, dintre instanţele mari ale Curţii, numai Judecătoria Sectorului 1 şi într-o măsură Judecătoria Sectorului 4 au "atacat" eficient stocul moştenit din 2009 şi au păstrat nivelul de operativitate, în timp ce restul instanţelor nu a reuşit să resoarbă stocul, dimpotrivă, stocul a crescut şi au indici de operativitate mai scăzuţi.

Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, tribunalelor şi judecătoriilor arondate sugerează o creştere în anul 2010 faţă de 2009, de 33, 51%, respectiv un număr total de 641.444 cauze faţă de 480.449, dar volumul de muncă raportat la numărul de dosare este mult mai mic şi nu se identifică cu acesta, a spus Cătălin Predoiu.

El a remarcat că în ceea ce priveşte numărul de dosare solutionat de un judecător diferenţele "nu sunt colosale" faţă de alte curţi din ţară.

"Dacă extindem analiza la nivelul secţiilor Curţii, situaţia relevă fie o cifră mai mare faţă de media astfel calculată, fie una sub această medie. De aceea, încărcătura pe judecători trebuia să fie stabilită nominal şi pe secţie, mod de calcul utilizat de multe instanţe din România", a spus Predoiu.

Referitor la operativitatea pe instanţe, la Secţiile Penale ale Curţii de Apel Bucureşti a reieşit un volum de muncă de 162,22 de cauze/ pentru un judecător într-un an, dar cifrele "nu sunt atât de alarmante şi sunt apropiate de realitate, chiar dacă e posibil ca în cadrul aceleiaşi secţii unii judecători să fie sub sau peste media evocată", a remarcat ministrul.

"Pe marginea programului volumului optim de încărcare şi a resurselor umane, aş vrea să atrag atenţia că prin modul în care îl aplicaţi veţi ajunge la blocarea Curţii sau a unor instanţe din raza Curţii! Dacă acesta este obiectivul nedeclarat pe care managementul acestei Curţi îl urmăreşte, este o cale greşită şi iresponsabilă. Luaţi măsuri să lichidaţi stocul şi în ipoteza nefericită în care CSM va persista în menţinerea acestui program greşit alcătuit şi neviabil, fără să-i aducă ajustări calitative în funcţie de instanţe, este şi responsabilitatea dvs. să atrageţi atenţia CSM asupra consecinţelor", a avertizat Predoiu.

Referindu-se la durata rezonabilă de soluţionare, deşi modulul statistic permite calculul acesteia pe categorii de procese, ministrul a spus că nu se observă astfel de referinţe în analiza CAB şi, cu atât mai puţin, o distribuire a dosarelor restante (mai vechi de un an) pe fiecare judecător/nominal, aşa cum se procedează la alte instanţe.

Predoiu a criticat şi aspectele de management al instanţelor care sunt "sumar analizate, deşi unele cauze ale neîmplinirilor pot fi identificate şi în această zonă".

"Este stânjenitor pentru dvs. şi faptul că, în concluzii vă raportaţi, în principal, la nevoia suplimentării schemei de personal de către Ministerul Justiţiei, evocând lipsa de receptivitate a acestuia le cererile dvs. repetate de suplimentare de posturi. În primul rând, volumul scriptic de dosare nu este criteriu unic şi determinant pentru calculul necesarului de resurse umane (NRU) în sistemul judiciar", a fost o altă remarcă a ministrului.

Acesta a susţinut că teoria suplimentării posturilor fără analize adecvate nu este viabilă şi nu produce efectele scontate. "Aici trebuie să marcăm, din nou, că vechiul CSM a pierdut şase ani fără să facă o evaluare serioasă a alocării resurselor umane în sistem, mulţumindu-se să elaboreze strategii pentru vitrină", a mai spus ministrul.

Predoiu a subliniat că, în raport cu CAB, Ministerul rămâne deschis la dialog "cu atât mai mult cu cât este limpede" că lucrurile sunt văzute diferit.

"Să fim realişti însă, vom ajunge la concluzii comune doar în măsura în care trecem de la abordarea de negociere şi luptă cu executivul, la o abordare tehnică şi pragmatică, în care reliefarea unei cauze nu înseamnă altceva decât căutarea unei soluţii şi nu marcarea unui punct într-o competiţie sterilă şi inutilă. Cooperarea cu executivul şi nu blamarea axiomatică şi confruntarea lui fără sens este cheia rezolvării problemelor dumneavoastră", a fost mesajul final al lui Cătălin Predoiu către judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.