Procentul de cezariene s-a triplat în ultimii zece ani, naşterile provocate depăşesc 30%

Cezariana se decide la indicaţii medicale sau la cerere, iar această modalitate de naştere se realizează şi din cauza stării de sănătate fizice sau psihice a mamei, care nu este întotdeauna pregătită pentru naştere. De asemenea, se ţine cont de patologia gravidei şi de factorii de mediu, în anumite situaţii fiind preferată cezariana şi pentru că gravidele obosesc şi nu mai participă la actul naşterii.

"30 la sută dintre naşteri au fost prin operaţie cezariană. Privită în dinamică, această cifră arată că, în ultimii 10 ani, ponderea naşterilor prin cezariană s-a triplat în România. Această creştere a fost explicată de medici, în interviurile de grup, prin teama de malpraxis şi frica de durere", se arată în raportul de evaluarea a serviciilor şi practicilor de îngrijire ale femeilor din România în timpul sarcinii, naşterii şi lăuziei "Acompanierea naşterii în România".

Iniţiatorii studiului au constatat că mass-media are o influenţă negativă asupra modalităţii de a naşte, deoarece fie promovează prea mult cezariana, fie discută prea mult despre riscurile pe care le are o naştere pe cale naturală sau despre ce situaţii pot să apară la acest tip de naştere.

"La nivel urban şi în rândul tinerelor intelectuale se observă orientarea către naşterea naturală şi alăptare. Totuşi, cam 75 la sută dintre gravide solicită cezariana pentru evitarea durerilor", mai rezultă din studiu.

Şi în cazul femeilor care au născut natural, 30 la sută dintre naşteri au fost provocate.

"Acest fapt, altfel exprimat, înseamnă că peste o treime dintre copii vin pe lume nu atunci când trebuie în mod natural, ci atunci când au hotărât mama şi doctorul, în funcţie de dorinţele şi disponibilităţile lor", explică specialiştii.

În ceea ce priveşte recomandarea medicului privind modul de naştere: 53 la sută dintre gravide au primit recomandare de naştere naturală, 16,1 la sută de naştere prin cezariană, iar 22,6 la sută nu au primit nicio recomandare pe durata sarcinii.

"Atrage atenţia procentul de 10 la sută în care naşterea prin cezariană s-a practicat deoarece mama avea o cezariană în antecedente. Acest fapt explică parţial spirala ascendentă a acestei practici, care se multiplică automat. De asemenea, este de remarcat numărul mare de mame care cred că, raportat la naşterea naturală, cezariana este o soluţie mai bună pentru ele şi copil sau numai pentru ele. Una dintre întrebări s-a referit la tipul de analgezie/anestezie care a fost utilizat. Cu rezerva că unele dintre mame nu au avut capacitatea să răspundă la o asemenea întrebare, frapează numărul foarte mic de peridurale utilizat în maternităţile din România (sub 10 la sută), ceea ce poate fi o altă explicaţie privind teama mamelor de a naşte pe cale naturală", se mai arată în studiu.

Un alt grup de întrebări s-a referit la condiţiile în care s-au desfăşurat travaliul şi naşterea. Rezultatele arată că puţine femei au avut alături persoane apropiate în timpul travaliului. În timpul naşterii, proporţia gravidelor care au avut alături o persoană apropiată este de sub unu la sută.

De altfel, majoritatea femeilor nu a ştiut că pot fi acompaniate în timpul travaliului.

Doar 27 la sută dintre femei au ştiut că au dreptul să aibă un însoţitor pe durata travaliului iar peste 50 la sută au declarat că nu era permisă în sala de travaliu prezenţa unui însoţitor (ales de ele), lucru explicat prin condiţiile fizice din maternităţi, dar şi prin anumite cutume legate de igienă sau teama de infecţii.

"Dacă în peste jumătate din cazuri în sala de travaliu erau chiar mai mult de două paturi, este lesne de înţeles imposibilitatea prezenţei unui membru al familiei de a rămâne alături de femeia în travaliu, în condiţiile prezenţei şi altor femei în aceeaşi sală", se mai arată în studiu.

Pe de altă parte, studiul a arătat că aşteptările femeilor în ceea ce priveşte serviciile intra-natale nu au fost mari. Aproximativ 58 la sută dintre ele nu au formulat nicio propunere de îmbunătăţire a serviciilor, iar 35 la sută au dorit schimbarea atitudinii personalului.

"Doar o pondere mică a femeilor consideră că serviciile prenatale ar fi deficitare/ neadecvate. Aspectul deficitar cel mai frecvent invocat a fost cel legat de personalul medical, în sensul că femeile simţeau că nu se acordă suficientă atenţie problemelor lor. Mai puţin de o treime dintre femei au propuneri pentru îmbunătăţirea serviciilor prenatale. Ponderea cea mai mare a propunerilor se referă şi de data aceasta la «atenţia personalului»", arată iniţiatorii studiului.