Procesiune în Capitală pentru eroii împuşcaţi la Timişoara şi incineraţi la crematoriul Cenuşa

Aproximativ 50 de persoane au comemorat sâmbătă, în Capitală, eroii martiri împuşcaţi în Timişoara la Revoluţia din decembrie 1989, aduşi atunci în Bucureşti şi incineraţi, iar cenuşa aruncată într-o gură de canal din oraşul Popeşti-Leordeni.

135 afişări
Imaginea articolului Procesiune în Capitală pentru eroii împuşcaţi la Timişoara şi incineraţi la crematoriul Cenuşa

Procesiune în Capitală pentru eroii împuşcaţi la Timişoara şi incineraţi la crematoriul Cenuşa (Imagine: Lucian Puiu/Mediafax Foto)

Procesiunea intitulată "Pe urmele cenuşii eroilor-martiri timişoreni dispăruţi în Revoluţie", la care au participat şi 22 de persoane venite din Timişoara, a început în Piaţa Universităţii, unde au fost depuse coroane de flori şi s-au aprins lumânări.

''Este foarte greu, din an în an suntem din ce în ce mai puţini şi poate ce este cel mai trist este că s-au uitat atât morţii, cât şi urmaşii lor. Noi, din Timişoara am venit 22 de persoane, iar împreună cu cei din Capitală, dacă suntem 50 de persoane'', a declarat, pentru MEDIAFAX, soţia lui Horia Şandru, rănit în timpul Revoluţiei din 1989.

Femeia a spus că a venit la procesiune pentru că soţul ei, rămas paralizat în urmă cu nouă ani, din cauza rănii din decembrie 1989, a rugat-o să meargă la Bucureşti şi să aprindă o lumânare, chiar dacă ar fi ultimul lucru pe care îl face pentru el.

"Este dureros, pentru că pentru democraţia asta de acum au murit oameni dragi nouă şi, din păcate, democraţia este bună, dar la noi este prost înţeleasă. Se uită din ce în ce mai mult, se uită morţii, dar şi urmaşii lor", a spus Camelia Andrei, care şi-a pierdut sora în 17 decembrie 1989, în masacrul de la Podul Decebal din Timişoara. Maria Andrei, care avea atunci 25 de ani şi un copil de şase ani, a fost printre timişorenii incineraţi la crematoriul Cenuşa.

Participanţii la procesiune au plecat din Piaţa Universităţii la crematoriul Cenuşa, unde au aprins lumânări şi au depus coroane de flori. Aceştia au mers apoi la "Biserica suspendată" din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire, în apropierea gurii de canal în care a fost aruncată cenuşa eroilor martiri timişoreni dispăruţi la Revoluţie.

La finalul procesiunii, cei 22 de timişoreni s-au împărţit în două grupuri, unii plecând spre Timişoara, iar ceilalţi la Slatina, unde se presupune că s-ar fi defectat o altă maşină frigorifică în care ar fi fost timişoreni împuşcaţi la Revoluţie.

''Dacă şi la Slatina se va reuşi ridicarea unei biserici în memoria martirilor din decembrie 1989, atunci ei sigur se vor linişti. Se vor linişti şi cei care i-au omorât. Ne vom linişti şi noi, urmaşii lor. Noi, urmaşii, i-am iertat pe cei care i-au omorât, însă vrem să se întâmple şi acolo ce s-a întâmplat la Bucureşti (Popeşti-Leordeni, n.r.)", a spus Ioan Banciu, vicepreşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei de la Timişoara. Soţia lui Ioan Bânciu a fost împuşcată la Timişoara şi incinerată la crematoriul Cenuşa.

Ioan Bânciu a mai spus că urmaşii eroilor martiri din Timişoara vor să fie redeschise dosarele Revoluţiei de la Timişoara şi vinovaţii să plătească.

"Au rămas câteva mii de dosare îngropate cu lucruri despre Revoluţia din 1989. Vrem ca acestea să fie reluate şi aştepăm ca cei vinovaţi să plătească toţi. La 25 de ani de la Revoluţie, justiţia a început să se mişte pe linia corupţiei. Sperăm să se mişte din nou şi pentru găsirea adevărului şi pedepsirea vinovaţilor, care până acum nu au fost pedepsiţi", a adăugat Ioan Bânciu.

Vicepreşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei de la Timişoara a mai arătat că îşi doreşte ca nimeni să nu uite ce s-a întâmplat în acele zile în România.

În 18 decembrie 1989 s-a declarat stare de necesitate la Timişoara. În aceeaşi zi, un grup de tineri a desfăşurat tricolorul fără stemă pe scările Catedralei din Timişoara, apoi a început să cânte "Deşteaptă-te române", interzis din 1947.

Intervenţia forţelor de ordine nu s-a lăsat aşteptată, acestea începând să tragă în plin. Câteva zeci de tineri au murit atunci, alţii au fost răniţi, iar câţiva au reuşit să fugă. În noaptea de 18 spre 19 decembrie, 42 de cadavre au fost ridicate de la morga Spitalului Judeţean Timiş, puse într-o maşina frigorifică şi transportate la Bucureşti, pe ruta Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti, fiind incinerate la crematoriul Cenuşa. După ce a fost încărcată în patru tomberoane, cenuşa a fost dusă în localitatea Popeşti-Leordeni, din judeţul Ilfov, unde a fost aruncată într-o gură de canal.

În 20 decembrie, centrul Timişoarei a fost ocupat de sute de mii de persoane, majoritatea muncitori din fabrici, care au scandat: "Armata e cu noi!", "Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!". La Timişoara au ajuns şi muncitori de la fabrici din Oltenia, care s-au alăturat protestatarilor.

Tot în 20 decembrie, revoluţionarii au declarat Timişoara "primul oraş liber de comunism" din România. Acesta a fost şi data în care toţi cei arestaţi în zilele precedente au fost eliberaţi din Penitenciarul "Popa Şapcă".

După evenimentele de la Timişoara, Ceauşescu a decis să se adreseze populaţiei pentru a anunţa creşteri ale pensiilor şi alocaţiilor, iar în 21 decembrie, la Bucureşti, în faţa sediului CC al PCR s-au adunat mulţimi ţinând în mâini tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Printre urale şi scandări însă s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături, iar transmisia în direct a fost întreruptă de către Televiziunea Română. Oameni din mulţime au strigat atunci "Timişoara, Timişoara!", "Traiască Timişoara!", "Jos Ceauşescu!".

Revoluţia începută la Timişoara a continuat în Capitală, dar şi în alte oraşe precum Arad, Sibiu, Târgu Mureş, Braşov, Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi Buzău.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici