Profesorul Pesamosca va fi înmormântat sâmbătă, în curtea bisericii Spitalului "Marie Curie"

"Profesorul Pesamosca va fi înmormântat sâmbătă în curtea Bisericii «Cuviosul Stelian şi Sfântul Nicolae-Brâncoveanu» din incinta Spitalului «Marie Curie», dar nu ştim încă la ce oră, întrucât am înţeles că la slujba de înmormântare va participa Patriarhul", a precizat managerul unităţii sanitare.

Alexandru Pesamosca a decedat în noaptea de miercuri spre joi, la Spitalul "Marie Curie". Decesul profesorului a survenit în jurul orei 2.00, internat în Clinica de ortopedie din cadrul spitalului, potrivit unor apropiaţi ai familiei.

Alexandu Pesamosca s-a născut în 14 martie 1930, la Constanţa, unde a urmat şcoala primară şi Liceul "Mircea cel Bătrân". A absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti în anul 1954 şi a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, un sat de lângă Feteşti, unde a profesat timp de trei ani (1954-1957). Profesorul a fost chirurg pediatru la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu" şi apoi la Budimex.

Puţin ştiu că bunicul faimosului chirurg pediatru, Alexandru Pesamosca, era italian, spune Modesto Ferrarini, fost cronicar sportiv şi preşedintele Comunităţii Italiene din România.

Santo Pesamosca, bunicul chirurgului s-a specializat în meseria de constructor. Dar pentru că Italia trecea printr-o puternică criză economică şi cumplită sărăcie, între cei mulţi care au luat drumul exilului pentru a căuta de lucru s-a aflat şi bunicul Pesamosca. El a ajuns în România unde s-a căsătorit cu o mocancă ce avea cu 29 de ani mai puţin decât el. S-au stabilit la Constanţa (ca mulţi alţi italieni) unde mâinile maistrului Santo au contribuit la construirea unor case frumoase, şcoli, poduri, relatează Ferrarini.

Unul din cei cinci fii ai săi, Ştefan (tatăl chirurgului), s-a dus să-şi facă stagiul militar în Italia, după care s-a întors în România, s-a căsătorit şi a avut doi copii: o fată şi pe Alexandru Pesamosca.

"Pentru că Ştefan nu uita ţara de origine şi voia să o păstreze vie şi în mintea copiilor săi, i-a înscris pe amândoi, când au împlinit vârsta de trei ani, la grădiniţa şi şoala primară de patru ani "Casa d'Italia" din Constanţa. Chirurgul îşi amintea cu plăcere de acea perioadă a copilăriei în care a învăţat limba italiană, când lua parte la anumite manifestări artistice în care copiii vorbeau numai italiană. A urmat apoi liceul, Facultatea de Medicină, alegerea chirurgiei profesate la Bucureşti, apoi în judeţul Brăila la Spitalul Niculeşti-Jianu", mai spune etnicul italian.

"Mulţi italieni au plecat după încheierea celui de-al doilea Război Mondial în ţara natală. Noi am rămas deoarece, indiferent de originea mea. eu mă consider român sută la sută. Deci, nu regret", a povestit Modesto Ferrarini, citându-l pe profesor dintr-o discuţia mai lungă pe care a avut-o în urmă cu câţiva ani cu Pesamosca.

Totuşi, legătura cu Italia s-a păstrat în sufletul profesorului Pesamosca. El a fost invitat la Vicenza să opereze mai mulţi copii cu malformaţii grave. Atunci a fost momentul când profesorul Pesamosca şi-a regăsit rădăcinile, a adăugat Ferrarini.

Profesorul Pesamosca, doctor de origine italiană, a fost la foarte multe congrese internaţionale pe vremea regimului comunist. "Asta pentru că staff-ul Comitetului Central, toată lumea bună din nomenclatură, ba chiar secretarul general al partidului, îşi tratau sau îşi operau copiii, atunci când era cazul, numai la profesorul Pesamosca", a mai spus Modesto Ferrarini.

Profesorul Pesamosca spunea adesea: "Fără să fiu subiectiv, apreciez că italienii sunt fraţii noştri mai mult decât oricine: ospitalieri, modeşti, sufletişti, plini de bunăvoinţă, veseli. Eu aşa i-am cunoscut", a conchis Ferrarini.