Proiectul UDMR privind autonomia: Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă, obligatorie

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede ca limba maghiară, alături de cea română, să fie considerată "limbă oficială în regiune", redactarea bilingvă fiind "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general, transmite corespondentul MEDIAFAX.

676 afişări
Imaginea articolului Proiectul UDMR privind autonomia: Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă, obligatorie

Proiectul UDMR privind autonomia: Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă, obligatorie (Imagine: Edit Kiss/Mediafax Foto)

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, format din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară.

"Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară", se arată în documentul citat.

În document se subliniază că toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc "vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale".

"Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia", se menţionează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc mai prevede că toate persoanele, în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice, "au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate".

"Nicio traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului. Cu excepţia cazurilor prevăzute de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi, în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială", se mai menţionează în proiect.

Reprezentanţii UDMR au prevăzut şi faptul că, pentru garantarea dreptului la opţiune lingvistică, "judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la Registrul Comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posedă cunoştinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor".

De asemenea, potrivit documentului, cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară, iar instanţele "sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică".

Proiectul UDMR, care a fost prezentat de Kelemen Hunor, joi, la Cluj-Napoca, are 97 de articole şi este postat pe site-ul UDMR în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici