REPORTAJ: În urma parlamentarilor, la Roşia rămân aceleaşi patimi: "Aurul ne aduce fericire sau ne ucide" - Mediafax

REPORTAJ: În urma parlamentarilor, la Roşia rămân aceleaşi patimi: "Aurul ne aduce fericire sau ne ucide"

"Mă întreb uneori dacă aurul de sub noi, care ne-a învrăjbit, ne aduce fericire sau ne distruge sufletele", spune un bărbat trecut de 60 de ani, de la Roşia Montană. La Câmpeni, tot în Alba, alt pensionar crede că oamenii din Roşia s-au vândut pentru câţiva arginţi, lăsând Apusenii pradă poluării.

417 afişări

Imaginea articolului REPORTAJ: În urma parlamentarilor, la Roşia rămân aceleaşi patimi: "Aurul ne aduce fericire sau ne ucide"

REPORTAJ: În urma parlamentarilor, la Roşia rămân aceleaşi patimi: "Aurul ne aduce fericire sau ne ucide"

"Aurul de la Gold ne-a învrăjbit"

25 septembrie 2013. Un bărbat trecut de 60 de ani, îmbrăcat cu cămaşă şi sacou, parcă în contrast cu mulţimea pestriţă din jur, aşteaptă sosirea Comisiei parlamentare care va trebui să decidă soarta locuitorilor din Roşia Montană. Stă retras şi priveşte spre oamenii care s-au adunat cu mic cu mare să îi aştepte pe domnii din Parlament.

Se întreabă dacă localnicii din Roşia Montană au fost blestemaţi sau binecuvântaţi, dacă aurul de sub ei le aduce fericire sau le distruge sufletele.

 

"Mă întreb uneori dacă noi, la Roşia Montană, suntem blestemaţi sau binecuvântaţi, dacă aurul de sub noi ne aduce fericire sau ne distruge sufletele. Metalul ăsta galben şi strălucitor îţi ia ochii, îţi cumpără sufletul şi ajungi să fii sclavul lui fără să vrei. Frate se ceartă cu frate, vecin cu vecin, iar în final ajungi să nu te bucuri de el. Şi minerii pe vremuri găseau aur cu sapa şi şaitrocul, se bucurau, iar apoi erau blestemaţi să piardă totul la cazinou sau pe băutură", spune bărbatul.

Evită să spună cum îl cheamă. Întinde, însă, mâna spre câteva persoane din spatele mulţimii - câţiva bărbaţi care păreau, ca şi el, rupţi de întreaga agitaţie din comună.

"Vezi tinere, aceia au fost mineri. Sunt oameni care îţi pot spune cât de greu şi-au câştigat pâinea. Nu e uşor să lucrezi ca miner, să intri în subteran şi să te gândeşti că poate nu mai ieşi. Dar nu mai e minerit", spune bărbatul cu tristeţe.

Întrebat dacă susţine sau nu proiectul minier, răspunde că îi este indiferent, pentru că "aurul rămâne ochiul dracului" şi nimeni nu se va putea bucura de el.

El spune că localnicii din Roşia vor începerea proiectului minier pentru că sunt legaţi de locurile lor de muncă sau ale rudelor şi pentru că speră să câştige bani.

"Din cauza banilor de la Gold mulţi roşieni au fost învrăjbiţi. S-au certat frate cu frate, vecin cu vecin, chiar şi soţi din cauza banilor de la Gold. Unii nu vorbesc cu alţii pentru că nu au vândut la acelaşi preţ proprietăţile. Îţi spun eu că aurul e ochiul sau banul dracului şi îţi cumpără sufletul”, mai spune bărbatul.

Începe agitaţia şi parcă la un semnal toată mulţimea strigă tot mai puternic "Vrem să muncim, nu să cerşim” şi "Vrem minerit". Este semnalul că parlamentarii din comisia specială pentru proiectul minier de la Roşia Montană au ajuns în zonă. Îmbrăcaţi în echipament de protecţie şi cu caschete de miner, parlamentarii se pregătesc să coboare în subteran în Galeria Cătălina - Monuleşti.

Bărbatul se declară convins că parlamentarii care sunt la Roşia Montană "vor pleca aşa cum au venit", iar localnicii rămân "tot acolo, cu problemele şi greutăţile pe care le au".

"Vreau ca şi copiii mei să poată să-şi câştige o pită din minerit"

Un localnic din mulţimea care strigă povesteşte că a lucrat 34 de ani în mină, în zona Roşia Montană şi că vrea ca şi copiii lui să poată face la fel.

"Am 34 de ani lucraţi în minerit, în subteran, din ’68 până în 2002. Vreau ca şi copiii mei să poată să-şi câştige o pită din minerit. Sunt om bătrân, nu pot să ţin şi copiii şi familiile lor din pensia mea", spune fostul miner şi lasă să i se vadă dantura cu doi dinţi galbeni.

Întrebat dacă sunt de aur, zâmbeşte ştrengăreşte: "Nu e, domnu'. Noi suntem oameni săraci, suntem oameni care am trăit greu şi ne-am câştigat traiul din minerit. Eu am venit să îi rog pe oamenii ăştia mari să dea drumul la baie (denumire regională a minei de aur n.r.), să aibă unde să lucreze şi copiii mei", a mai spus bărbatul, care are pe cap o căciulă cu însemnele "Gold Corporation".

Printre cei care strigă lozinci pro-minerit se află şi Maria Bartoc, de 55 de ani. Are doi copii, iar soţul său este pensionar, după ce a lucrat 28 de ani în subteran. Ea spune că singura sursă de venit a localnicilor din Roşia Montană este mineritul.

"Numai din minerit se poate trăi aici. Soţul meu miner o fost, socrul meu miner o fost, aici numai minerit s-o făcut. Nu este altă sursă de câştig, cum ne spun alţii. Noi din minerit ne-am crescut copiii, din minerit am trăit şi din minerit îmi ţin copiii. Soţul meu are pensie din miner şi de cinci ani lucrez şi eu ca femeie de serviciu la companie", povesteşte femeia.

Ea mai spune că s-a săturat de "cei care bat în butoaie" la protestele din Bucureşti şi îi pofteşte la Roşia Montană să vadă cât de greu se trăieşte: "Îi poftesc pe toţi la mine acasă să vadă cum trăim. Să vadă mâinile soţului meu. Şapte luni de zile pe an e iarnă şi ne trebuie două maşini de lemne pentru că aici ne calcă de frig. Să se gândească bine pentru că aici suntem bătuţi de soartă. Dacă acest proiect nu începe, suntem vai de noi şi de familiile noastre".

"Noi să stăm aici pe un munte de aur şi să cerşim de foame?"

În mulţime se află şi Călin Constantin David, unul din angajaţii RMGC care în 11 septembrie s-au blocat în galeria Cătălina-Monuleşti. Bărbatul este căsătorit şi are două fetiţe.

"Dacă se dă drumul la proiect, nu numai noi avem de câştigat, cei din Roşia Montană. O să fie toate zonele învecinate în primul rând, apoi judeţul şi după aia ţara. Dacă e să fie rău, atunci o să fie rău pentru toţi. În primul rând pentru noi de aicea din zonă, care suntem condamnaţi la moarte prin înfometare. Noi, dacă intrăm acum în şomaj, avem opt luni şomaj, după aceea ce o să facem? Şi nu poţi face altceva într-o zonă în care de 2.000 de ani s-a făcut minerit. Cine spune că se face altceva aici este un om care nu judecă, nu are toată mintea", spune Călin David.

Bărbatul, care nu îşi poate imagina să lucreze într-un alt domeniu, spune că nu îi înţelege pe cei care sunt împotriva proiectului minier: "Cei care sunt împotriva mineritului sunt oameni cărora pe cartea de muncă nu le scrie culegător de fructe de pădure sau ciuperci, ci E.M. Roşia Montană sau E.M. Roşia Poieni. Au pensii din minerit, nu din agricultură. Cei din Piaţa Universităţii unde au fost în 2006 când s-a închis mineritul şi am rămas de izbelişte aici? Dacă nu facem minerit ce să facem? Să plecăm în Occident, în ţări străine? (...) Noi să stăm aici pe un munte de aur şi să cerşim de foame? Eu sunt născut în Roşia Montană, aici am crescut, aici vreau să muncesc, aici vreau să trăiesc şi aici vreau să mor. Nu vreau să merg în altă parte, aici vreau să rămân".

Un alt bărbat, Claudiu Păun, de 46 de ani, lucrează şi el la compania minieră de aproape 16 ani.

El spune că dacă nu va fi aprobat proiectul minier "va fi vai de lume".

"Noi susţinem acest proiect pentru locurile de muncă. De când se ştie în această zonă din cauza condiţiilor climatice nu s-a făcut decât minerit. Avem nouă luni de iarnă, de acum şi până în mai noi facem focul în sobă. Cum să îţi creşti copiii aici din cules de fructe de pădure? Câte fructe poţi culege în câteva luni? Apoi ce faci iarna? Eu îi întreb pe domnii parlamentari: în momentul în care mina de stat a fost închisă ni s-au promis locuri de muncă, a venit un investitor care vrea să facă locuri de muncă şi noi ce facem, îi dăm cu piciorul?”, spune Păun.

"Avem un tezaur şi îl vindem pe nimic"

Parlamentarii ies din subteran, mulţimea îşi revine din amorţeală şi scandează din nou, cerând aprobarea proiectului. După discuţii în Roşia Montană cu autorităţile locale şi cu susţinătorii proiectului şi după ce principalul ONG care luptă împotriva acestui proiect, Alburnus Maior Roşia Montană, a refuzat dialogul, parlamentarii au decis să meargă la Câmpeni, unde câteva sute de oameni protestau faţă de proiectul minier. Aici, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au înfiinţat o fundaţie, "Pro Munţii Apuseni", care este împotriva proiectului minier.

Liderii opozanţilor, oameni de afaceri din zonă, reprezentanţi ai crescătorilor de animale sau ai fermierilor, un notar public, un avocat, profesori, medici şi un preot, i-au primit pe parlamentarii din comisia specială într-un restaurant din Câmpeni, în timp ce la poarta localului s-au adunat aproape o mie de oameni, opozanţi şi ei ai proiectului minier.

Oamenii de afaceri din turism sau din industria mobilei susţin că proiectul le va aduce falimentul deoarece nimeni nu va mai cumpăra dintr-o zonă poluată cu cianuri.

Gheorghe Paşca, unul dintre opozanţi, este avocat şi fost primar în comuna Albac din Munţii Apuseni.

"Avem un tezaur şi îl vindem pe nimic, în loc ca acest tezaur să stea în Banca Naţională a României. Eu vreau să se deschidă exploatările miniere şi de aur şi de cupru şi de cărbuni, dar pe proceduri clasice sau nepoluante. Vreau să vorbesc de un Apuseni la viitor, nu de un Apuseni la trecut. Ce mineri sunt la Roşia Montană acum? Se face minerit la Roşia Montană sau sunt scoşi să dea bine pe sticlă şi să facă poze? Pe cine vrem să minţim sau să manipulăm?”, a întrebat Paşca.

"Aici se discută soarta moţilor"

Preotul ortodox din Câmpeni, Cristian Motora, spune că dacă va începe exploatarea de la Roşia Montană va fi primul care va pleca din zonă pentru a-şi proteja familia de poluare.

"Eu sunt păstor de suflete în Câmpeni. Cunosc voinţa oamenilor. Aici se discută soarta moţilor. Cu toţii cunoaşteţi istoria şi ştiţi prin câte au trecut. Vă spun cu mâna pe inimă că în momentul în care se decide să se dea drumul la exploatare sunt primul care îmi iau soţia şi cele trei fete şi părăsesc ţara asta pe care o iubesc din tot sufletul", afirmă preotul.

Discuţiile continuă între parlamentari şi opozanţi, sunt aduse argumente împotriva proiectului minier, aleşii sunt criticaţi de opozanţi pentru că ar vrea să aprobe acest proiect minier, în timp ce afară mulţimea este tot mai agitată şi tot mai greu de stăpânit de către jandarmi. Ziariştii sunt priviţi cu reticenţă şi acuzaţi că sunt "vânduţi".

"Această firmă ne duce cu zăhărelul şi vrea să ne păcălească. Moţii ca şi brazii nu se înclină"

Traian Gligor, un pensionar din Câmpeni, a lucrat aproape 35 de ani ca inginer constructor. El spune că ştie ce înseamnă mineritul şi poluarea pe care ar lăsa-o în urmă folosirea cianurii în procesul de extragere a aurului.

"Am venit la acest protest pentru a spune că nu vreau cianură în zona în care vor creşte nepoţii mei. Această firmă ne duce cu zăhărelul şi vrea să ne păcălească. Ce facem după ce se termină exploatarea, rămânem şi cu aurul luat şi cu Apusenii noştri distruşi de poluare?", întreabă pensionarul.

El este de părere că şi la Câmpeni se trăieşte greu, dar oamenii din Roşia Montană au fost cumpăraţi şi s-au vândut pentru câţiva arginţi fără să se gândească la viitorul lor şi al copiilor lor.

"Să nu uităm că mai devreme sau mai târziu trebuie să dăm socoteală în faţa celor care vin după noi”, afirmă Traian Gligor.

Despre parlamentarii care au mers în vizită, pensionarul crede că "s-au vândut", dar au mers în Alba să "ducă oamenii cu zăhărelul", pentru ca apoi să voteze cum au decis deja.

"Au venit, ne mint şi acolo votează tot cum au ştiut de la început. Dar trebuie să ştie că noi i-am avut strămoşi pe Horea şi Iancu, iar moţii, ca şi brazii, nu se înclină", consideră Traian Gligor.

"Vom lupta ca şi Avram Iancu şi Horea"

Jandarmii formează cu greu un culoar de trecere printre protestatari pentru a putea pleca microbuzul plin cu parlamentari.

"Presa este vândută", "politicienii au fost cumpăraţi", "Vom lupta ca şi Avram Iancu şi Horea" - spun opozanţii în urma lor. După o altă oră de scandări şi discursuri, protestatarii se împrăştie, iar pe stradă se aşterne liniştea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ROŞIA MONTANĂ ,
OAMENI ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.