REPORTAJ: Pakivalo, un festival cu buget mic, dedicat tuturor, în care valorile nu se vând, se promovează - GALERIE FOTO

Festivalul Pakivalo a început joi, în Capitală, şi, până sâmbătă, bucureştenii pot descoperi mai multe despre cooperarea dintre diverse grupuri etnice, despre problemele cu care se confruntă femeile rome, despre voluntariat, despre muzică şi artă şi despre prietenie şi solidaritate pentru schimbare.

417 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Pakivalo, un festival cu buget mic, dedicat tuturor, în care valorile nu se vând, se promovează - GALERIE FOTO

REPORTAJ: Pakivalo, un festival cu buget mic, dedicat tuturor, în care valorile nu se vând, se promovează (Imagine: Andreea Alexandru / Mediafax Foto)

Ajuns la cea de-a doua ediţie, Festivalul Pakivalo încearcă să construiască o punte între minoritari şi majoritari, copii şi adulţi, săraci şi bogaţi, intelectuali şi muncitori, artişti şi spectatori. Evenimentele de la Festivalul Solidarităţii Pakivalo au loc de joi până sâmbătă, în grădina Muzeului Culturii Romilor din Bucureşti.

Curioşii pot descoperi diversitatea meşteşugurilor rome, pot afla mai multe despre sociologul rom Nicolae Gheorghe (1946 - 2013) - care considera că solidaritatea se exprimă prin vorbe bune, dar ea trăieşte prin acţiuni, practică şi demonstraţii continue - în expoziţia ce îi este dedicată, pot urmări filme, pot asculta muzică lăutărească interpretată de trupe cunoscute la nivel internaţional, dar, totodată, pot afla mai multe detalii despre problemele cu care se confruntă romii.

De exemplu, grupurile de iniţiativă ale femeilor rome din Mizil şi Mărginenii de Jos (judeţul Prahova), Valea Seacă (judeţul Bacău), Giurgiu, Giuleşti şi Ferentari (Bucureşti) s-au întâlnit joi, la Festivalul Pakivalo, pentru a arăta că solidaritatea este cea care contează atunci când este nevoie de schimbare la nivel local.

GALERIE FOTO

Femeile au vorbit despre problemele cu care se confruntă în comunităţile din care provin şi, dacă în cazul unora dificultăţile erau aceleaşi, altele aveau probleme mai puţine, dar de o gravitate mai mare.

În unele comunităţi, femeile nu au un centru unde să se întâlnească şi să discute despre problemele care le fac vieţile mai dificile. Cu toate acestea, nu renunţă şi sunt hotărâte să-şi facă vocile auzite.

Mare parte dintre aceste femei merg pe teren şi observă principalele probleme cu care se confruntă comunitatea. În Giuleşti şi Ferentari, de exemplu, nu sunt condiţii nici pentru adulţi, nici pentru copii. În primul rând, nu există o canalizare adecvată normelor de funcţionare. Apoi, mai este problema seringilor care se găsesc la tot pasul şi care îi pot îmbolnăvi în special pe cei mici, care se pot juca cu acestea. Despre parcuri nici nu poate fi vorba, spun femeile rome. Nu au locuri special amenajate unde să se joace copiii lor. Din cauza gunoiului de pe străzi, se confruntă cu purici şi gândaci. Toate aceste probleme le-au făcut să ia atitudine, pentru că se gândesc, în mod deosebit, la educaţia copiilor lor.

Drept urmare, cu puţin ajutor, reuşesc, pe zi ce trece, să schimbe locul în care trăiesc. Vopsesc scările blocurilor, amenajează câte un parc, rezolvă problemele cu locuinţele cu care se confruntă romii. Şi, deşi pentru unii ar putea părea greu de crezut, nu fac toate aceste lucuri singure, ci există o solidaritate etnică.

"Romii nu sunt puturoşi, dar nici nu se oferă. Trebuie mereu împinşi de la spate", a spus o femeie, care a povestit cum a reuşit să-i convingă pe cei din comunitatea în care trăieşte să contribuie la schimbare.

Există şi o campanie de mediere, în care fetele care se prostituează sau se droghează au parte de consiliere. Este destul de greu, totuşi, pentru că ele nu sunt înscrise la medici de familie şi, atunci când au probleme, nu prea sunt băgate în seamă.

În anumite comunităţi, problemele de mediu nu există, însă sunt copiii cei care întâmpină dificultăţi. De exemplu, în Valea Seacă sunt foarte mulţi părinţi care au plecat în străinătate şi şi-au lăsat copiii singuri. Astfel, câte cinci micuţi sunt îngrijiţi de cel mai mare copil al familiei, care, de multe ori, nu are mai mult de 11 ani.

O altă problemă este cea a căsătoriilor între minori. "Ai trecut de 16 ani, eşti bătrână, cine te mai ia!", este gândirea unora din comunităţile de romi. Deşi multe dintre aceste femei şi-ar dori ca tinerele să termine şcoală înainte de a-şi întemeia o familie, recunosc că, de cele mai multe ori, acest lucru este imposibil. Percepţia potrivit căreia odată începută viaţa sexuală trebuie să înceapă şi viaţa de familie încă este valabilă în multe comunităţi.

Ideea este simplă totuşi. Participantele la această întâlnire par să aibă un scop comun: să facă în aşa fel încât vocile femeilor rome să se facă auzite.

Atelierul "Organizarea şi mobilizarea femeilor rome în comunităţi, pentru interese comune" a fost organizat de E-Romnja - Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Centrul FILIA şi Romano ButiQ.

La Festivalul Solidarităţii nu sunt ignoraţi nici copiii. Pentru aceştia sunt create diferite activităţi educative, coordonate de organizatorii evenimentului.

Ciprian Necula, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a povestit, pentru MEDIAFAX, că organizarea acestui festival a venit odată cu moartea lui Nicolae Gheorghe şi este modul în care el a crezut atunci şi crede în continuare că sociologul ar fi vrut să îşi petreacă moartea.

"Prin amintirea lui şi prin valorile pe care le-a promovat - solidaritate, respect reciproc, cooperare ş.a.m.d. - cred că este modul în care Nicolae Gheorghe şi-ar fi dorit să ne amintim de el, ca un om care promova valorile, nu o slujbă religioasă să plângem în grup", a declarat Ciprian Necula.

Prima ediţie a festivalului a avut doar o zi, iar planurile au fost schimbate pe ultima sută de metri, pentru că a început ploaia.

"Nicolae Gheorghe schimba agenda pe ultima sută de metri. De fiecare dată când făcea o conferinţă sau un seminar apărea în ultima oră şi spunea «trebuie să schimbăm agenda, să punem nu-ştiu-ce...». Senzaţia a fost că ne-a schimbat agenda şi anul trecut, pentru că, în momentul în care trebuia să înceapă concertul, a venit o ploaie cum n-a mai fost de mulţi ani în Giuleşti. (...) Am presupus că a fost Nicolae Gheorghe din ceruri că ne-a schimbat agenda, pentru că a trebuit să ne mutăm din curte - unde era concertul programat să fie - în interiorul clădirii şi a fost un moment incredibil, pentru că se ajutau oamenii între ei - bătrâni, copii -, îi ridicau alţii, îi ţineau de mână. Era o ploaie torenţială, rar vezi aşa ceva. (...) Sunetul s-a ars, atunci toate concertele au fost fără sunet, unplugged. A ieşit superb. Imaginaţi-vă 500 de oameni în această clădire, afară ploaie torenţială, deja se cunoşteau, pentru că au avut un contact de ajutor reciproc, a fost practic ceea ce Nicolae propăvăduia. Ne-am gândit că a schimbat agenda în aşa fel încât să nu uităm niciodată de ce am făcut acest eveniment şi care este valoarea pe care o promovăm", a mai spus Ciprian Necula, pentru MEDIAFAX.

Totodată, acesta a spus că Pakivalo este un festival dedicat tuturor. "Solidaritatea nu este doar într-un grup etnic, pentru că atunci nu mai este solidaritate socială, nu mai susţine filosofia lui Nicolae Gheorghe, aducem într-un alt tip de solidaritate, care s-a practicat de-a lungul secolelor - se cheamă naţionalism. Nu asta promovăm aici, nu promovăm naţionalism rom, ci, dimpotriva, promovăm cooperarea dintre diverse grupuri etnice. Anul trecut, au fost foarte mulţi români, foarte mulţi copii, au avut ateliere de lucru de bricolaj, picturi, desen. Au fost multe evenimente în paralel. Un principiu de organizare a fost că nu sunt bani, fiecare pune câte ceva în aşa fel încât împreună să arătăm lumii altceva decât ceea ce se percepe. Cei 500 de oameni, cu un buget de 2.000 de euro, care au costat scena şi sunetul, pe care nu le-am folosit pentru că a plouat", a adăugat Ciprian Necula.

Despre ediţia din acest an, Necula a precizat că bugetul este de zece ori mai mare decât anul trecut, iar trupele care vor concerta vor putea fi plătite. În schimb, acestea vor realiza mai multe activităţi voluntare. De exemplu, a fost organizat, joi, un workshop cu Mahala Rai Banda, prin care copiii au învăţat să cânte la diverse instrumente pe care membrii grupului le folosesc.

Potrivit lui Ciprian Necula, bugetul acestui eveniment este unul relativ mic pentru un festival.

"Nu ne imaginăm că este un festival în care punem foarte mulţi bani, după care generăm alţi bani. Nu este o chestiune comercială. Încercăm să nu vindem o valoare, ci să o promovăm", a adăugat Ciprian Necula.

Festivalul Solidarităţii Pakivalo îi este dedicat sociologului rom Nicolae Gheorghe (1946 - 2013). "Pakiv" - în limba romani - este un pact de loialitate, încredere şi cinste între persoane.

Mai multe informaţii despre eveniment, precum şi programul festivalului se găsesc pe reţeaua de socializare Facebook.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici