România, cea mai mică natalitate din ultimii şase ani. Explicaţiile unui sociolog despre fenomenul îngrijorător

Scăderea populaţiei active, banii, speranţa de viaţă redusă, lipsa stabilităţii şi încrederii sunt doar câţiva dintre factorii care au dus la scăderea natalităţii în România, a declarat, pentru MEDIAFAX, sociologul Alfred Bulai, care a adăugat că efectele dramatice se vor amplifica pe termen lung.

2350 afișări
Imaginea articolului România, cea mai mică natalitate din ultimii şase ani. Explicaţiile unui sociolog despre fenomenul îngrijorător

România, cea mai mică natalitate din ultimii şase ani. Explicaţiile unui sociolog despre fenomenul îngrijorător

Sociologul Alfred Bulai a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că la baza declanşării acestui fenomen îngrijorător stau o serie de factori.

„În primul rând, a scăzut populaţia activă, adică a scăzut numărul tinerilor care au sau pot avea copii, din cauza emigraţiei, ceea ce se întâmplă de mult timp. Evident că la un moment dat se va reflecta şi se reflectă şi în scăderea natalităţii şi creşterea natalităţii românilor, evident, din străinătate”, spune sociologul.

El a declarat faptul că aceasta e principala cauză care a dus la scăderea dramatică a natalităţii în ţara noastră şi că vestea proastă este că tot acest fenomen va continua, „atâta timp cât o parte importantă a populaţiei e plecată”.

„Repet, nu pleacă oameni la 70 de ani, sunt foarte puţini cei care sunt în vârstă, pleacă exact cei tineri care sunt, hai să zicem, cei care asigură procrearea, reproducerea unei societăţi”, informează sociologul.

„Vestea tristă e că, de obicei, copiii care s-au născut şi cresc în primii ani de viaţă, nu mai zic dacă intră în sistemul educational din ţara respectivă, nu se mai întorc în România, pentru că nu mai sunt legaţi de România la fel cum au fost părinţii sau bunicii lor”, completează acesta.

El a menţionat faptul că alte cauze care au influenţat direct amploarea fenomenului scăderii natalităţii vizează factorii economici şi lipsa unui capital de speranţă în cadrul societăţii.

„ Nu mă refer la oamenii bogaţi, ci mă refer la oamenii care au o condiţie mai proastă şi care de obicei, când există instabilitate, amână apariţia copiilor. Nu e legată direct însă natalitatea de condiţiile de viaţă punctuale, ci de speranţa pe care oamenii o văd vizavi de situaţia în care se află”, precizează Alfred Bulai.

„Când societatea oferă un mic capital de speranţă, asta s-a întâmplat foarte clar când a venit convenţia democrată, când a venit alianţa D.A, tocmai pentru că au venit cu un capital de speranţă, oamenii au zis „gata, va merge bine”, completează sociologul.

El a invocat în acest sens exemplul guvernării PSD, care a promovat şi încurajat măririle salariale, fără însă ca acest lucru să consolideze la nivelul percepţiei sociale senzaţia de stabilitate şi încredere, pentru ca populaţia să se poată implica în angajamente mari.

„În ultimii ani, sigur că PSD-ul se mândreşte că au fost creşteri spectaculoase, pentru anumite domenii chiar au fost creşteri de salarii, problema însă nu atât a creşterii contează în influenţa asupra natalităţii, cât a stabilităţii şi a încrederii că lucrurile vor merge bine în continuare”, spune sociologul.

„Când lumea îţi spune în acelaţi timp că măresc pensiile sau salariile şi alţii spun că nu sunt bani până la sfârşitul anului, asta nu vă sugerează că e bine să vă angajaţi în cheltuieli mari sau în schimbări dramatice în viaţă. Percepţia vizavi de modul în care trăim nu e suficientă, ci contează doar percepţia asupra modului în care credem că vor evolua lucrurile”, a adăugat Bulai.

El a conchis reamintind faptul că cel mai important factor care a dus la amplificarea fenomenului scăderii natalităţii este cel al emigraţiei. „Nu mai avem tineri în România, asta este. Şi atunci, cei care au rămas sunt puţini şi evident, influenţa asupra natalităţii este mare”, informează sociologul.

În ceea ce priveşte sporul negativ înregistrat de România în luna septembrie 2019, sociologul a menţionat că această situaţie e cauzată de faptul că se nasc copii români în alte ţări, în timp ce bătrânii mor în ţară.

„Se nasc în alte părţi copii, dar morţii sunt în România, pentru că evident nu au plecat, cei care mor sunt mai în vârstă (…) cea mai mare parte a bătrânilor, evident, nu au plecat nicăieri, după o anumită vârstă nu îţi convine să te apuci să înveţi limbi străine, disponibilitatea de a pleca este iarăşi foarte mica şi atunci sigur că, din păcate, acest dezechilibru demografic există în România. Şi repet, el nu se va schimba”, spune sociologul.

El a conchis spunând că efectele dramatice ale acestei situaţii se vor amplifica pe termen lung. „Vom descoperi că tot mai puţini plătesc pensii, pentru că nu mai sunt în România, nu mai lucrează în România (tinerii, n.r) şi sigur că, dacă speranţa de viaţă creşte, asta înseamnă că tot mai mulţi pensionari vor fi susţinuţi de tot mai puţini oameni care lucrează”, informează Bulai.

Sporul natural al populaţiei a fost negativ în luna septembrie 2019, iar în primele 9 luni ale 2019, s-a înregistrat cea mai scazută natalitate din România din ultimii 6 ani, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Şi cotidianul The Washington Post a subliniat că astăzi există întrebarea dacă se apropie un sfârşit din punct de vedere demografic. Astfel, din 20 de ţări care se micşorează în mod rapid, 15 dintre acestea au făcut anterior parte din Tratatul de la Varşovia sau din Iugoslavia, scriu jurnaliştii de la The Washington Post, adăugând că, dacă ar mai exista, Germania de Est ar face de asemenea parte din această categorie. "Populaţia slavă este pe cale de a se micşora cu 23%, ajungând de la 7,2 milioane de persoane la doar 5,2 milioane până în 2050, potrivit unor studii americane", sugerează autorul articolului.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici