România s-a alăturat demersului comun de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale. Anunţul MAE

România s-a alăturat, miercuri, demersului comun al unor state părţi la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, anunţă MAE.

679 afișări
Imaginea articolului România s-a alăturat demersului comun de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale. Anunţul MAE

„România s-a alăturat miercuri, 2 martie 2022, demersului comun al unor state părţi la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state - toate statele membre UE, UK, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia şi Elveţia. Acest demers urmăreşte accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situaţia actuală”, anunţă MAE.

Potrivit sursei citate, acţiunea este fundamentată pe dispoziţiile art. 13, lit. a şi art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum şi pe declaraţia Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale pentru scopul desfăşurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.

,,Acest demers reflectă determinarea comunităţii internaţionale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internaţional şi ale justiţiei internaţionale pentru a trage la răspundere acei oficiali sau alţi reprezentanţi ai Federaţiei Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, este un instrument prin care comunitatea internaţională dovedeşte că este pregătită să sancţioneze acţiunile iresponsabile ale oficialilor de la Kremlin care reprezintă o gravă ameninţare la pacea şi securitatea mondiale. Asocierea României la acest demers alături de alte 38 de state părţi la Statutul CPI, printre care toate statele membre UE, UK, Canada, Australia, Norvegia şi Elveţia, confirmă angajamentul ferm al ţării noastre pentru combaterea impunităţii pentru cele mai grave infracţiuni şi pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii şi umanismului, inclusiv prin afirmarea ataşamentului constant şi ireversibil faţă de dreptul internaţional. Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internaţională este cea mai în măsură să acţioneze în acest scop. Nicio infracţiune nu poate şi nu trebuie să rămâne nepedepsită!’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

Curtea Penală Internaţională (CPI), înfiinţată prin Statutul de la Roma din 17 iulie 1998, are competenţa de a judeca şi pedepsi persoane fizice responsabile pentru săvârşirea celor mai grave infracţiuni care preocupă comunitatea internaţională, şi anume crima de agresiune, infracţiunea de genocid, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război. Răspunderea penală a persoanelor fizice este individuală, distinctă de răspunderea internaţională a statelor, în baza dreptului internaţional, pentru fapte ilicite comise de acestea.

Statutul de la Roma numără 123 de state părţi. România a ratificat acest tratat prin Legea nr.111 din 13 martie 2002. Ucraina a semnat Statutul de la Roma la 20 ianuarie 2000, dar nu l-a ratificat până în prezent. Cu toate acestea, Ucraina a creat baza exercitării jurisdicţiei CPI pe teritoriul său prin depunerea unor declaraţii de acceptare a jurisdicţiei Curţii în temeiul art. 12, alin. 3 din Statut.

Astfel, la 17 aprilie 2014, Guvernul Ucrainei a depus pe lângă Grefa Curţii Penale Internaţionale o declaraţie prin care recunoaşte jurisdicţia CPI în scopul identificării, urmăririi şi judecării autorilor infracţiunilor de competenţa CPI săvârşite pe teritoriul Ucrainei în perioada 21 noiembrie 2013 - 22 februarie 2014.

La 8 septembrie 2015, Ucraina a depus o nouă declaraţie de acceptare a jurisdicţiei CPI cu privire la crime împotriva umanităţii şi crime de război săvârşite pe teritoriul său, începând cu 20 februarie 2014.

Examinarea preliminară a Procurorului s-a axat iniţial asupra pretinselor crime împotriva umanităţii comise în contextul protestelor din Piaţa Maidan, care au avut loc la Kiev şi în alte regiuni din Ucraina, între 21 noiembrie 2013 şi 22 februarie 2014. Examinarea a fost extinsă, începând cu data de 29 septembrie 2015, în baza noii declaraţii, şi la faptele săvârşite după 20 februarie 2014, care vizează evenimentele din Crimeea şi estul Ucrainei.

La 11 decembrie 2020, Procurorul a anunţat încheierea examinării preliminare, stabilind că există motive întemeiate pentru a crede că pe teritoriul UA au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii.

La 28 februarie 2022, Procurorul CPI a decis, conform art.15, alin.3 din Statut, să solicite Camerei Preliminare autorizarea deschiderii unei anchete cu privire la situaţia din Ucraina, anunţând că aceasta va acoperi atât faptele analizate în cursul examinării preliminare (până în decembrie 2020), cât şi orice noi infracţiuni de competenţa Curţii comise recent pe teritoriul UA.

În ipoteza sesizării Procurorului de către una sau mai multe state părţi, conform art. 13, lit. a şi art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, acesta nu mai are nevoie de autorizarea Camerei Preliminare pentru deschiderea anchetei, ceea ce determină accelerarea procedurilor judiciare.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
aurescu,
cpi,
mae

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici