Pe 8 septembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Maicii Domnului. Sărbătoarea este prima mare sărbătoare din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Deși acest eveniment nu este consemnat în Sfintele Scripturi, importanța sa este consolidată de scrierile rămase din perioada antichitații, de bogăția obiceiurilor populare și de evlavia Bisericii, transformându-l într-un reper cultural și de credință fundamental pentru poporul român.
Potrivit tradiției creștine, Fecioara Maria s-a născut din Sfinții și Drepții Ioachim și Ana. Cei doi erau înaintați în vârstă și nu aveau copii, iar această situație era privită cu reproș în societatea vremii.
După o perioadă îndelungată de rugăciune, cei doi au primit vestea că vor avea un copil. Ana a născut-o pe Maria, cea care avea să devină Maica lui Iisus Hristos.
Data de 8 septembrie nu este întâmplătoare în calendarul ortodox. Sărbătoarea este așezată în a opta zi a anului bisericesc, iar cifra opt are, în tradiția creștină, semnificația veșniciei și a vieții fără de sfârșit.
Potrivit Basilica, originea sărbătorii este plasată între Sinodul III Ecumenic de la Efes, din anul 431, și Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon, din 451. La început, sărbătoarea ar fi fost legată de aniversarea unei biserici din Ierusalim închinate Fecioarei Maria, construită pe locul considerat în tradiție drept casa părinților ei.
În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul a compus Condacul și Icosul Nașterii Maicii Domnului, care se regăsesc și astăzi în rânduiala slujbei. În secolul al VIII-lea, Sfântul Andrei Criteanul a scris predici și un canon dedicate sărbătorii.
În România, sărbătoarea este cunoscută mai ales sub numele de Sfânta Maria Mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului, celebrată pe 15 august și numită în popor Sfânta Maria Mare.
Nașterea Maicii Domnului este una dintre cele patru mari sărbători dedicate Fecioarei Maria în Biserica Ortodoxă, alături de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Buna Vestire și Adormirea Maicii Domnului.
În diferite regiuni ale țării s-au păstrat obiceiuri legate de această zi. Printre cele mai cunoscute se numără mersul la biserică, rugăciunea și participarea la Sfânta Liturghie.
În locurile unde există biserici și mănăstiri cu hramul Nașterea Maicii Domnului sunt organizate și pelerinaje.
În tradiția populară românească, ziua de 8 septembrie marchează și o graniță simbolică între vară și toamnă. În unele zone, oamenii considerau această perioadă un moment potrivit pentru începerea unor activități specifice noului anotimp și pentru pregătirea gospodăriei pentru sezonul rece.
Fiind o mare sărbătoare religioasă, ziua de 8 septembrie este considerată, în tradiția creștină, un moment pentru rugăciune, liniște și apropiere de Dumnezeu.
Credincioșii sunt îndemnați să evite transformarea zilei într-una obișnuită, dedicată exclusiv muncii sau activităților care pot fi amânate. Prioritatea este participarea la slujbă și respectarea caracterului sărbătoresc al zilei.
De asemenea, sunt și câteva interdicții păstrate în tradiția populară. Se spune că în ziua de Sfânta Maria Mică nu este bine să se facă anumite munci gospodărești, să se spele rufe sau să se facă treburi grele. În unele zone se consideră că femeile nu trebuie să coasă sau să tricoteze, iar bărbații nu ar trebui să desfășoare activități agricole.
În cazul muncilor necesare sau al activităților care nu pot fi amânate, important este ca acestea să nu transforme sărbătoarea într-o simplă zi de lucru. Sensul religios al zilei rămâne rugăciunea și cinstirea Maicii Domnului.
Pe 8 septembrie își pot sărbători ziua numelui persoanele care poartă numele Maria și derivatele acestuia.
Printre cele mai întâlnite se numără Mariana, Mărioara, Marioara, Marina, Maricica, Mia, Măriuca, Marusia, Mari, Marilena și Mariela, dar și forme masculine precum Marian și Marin. În funcție de tradiția familiei și de calendarul bisericesc urmat, pot exista diferențe în privința numelor considerate derivate de la Maria.
Sfânta Maria Mică rămâne astfel una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, îmbinând semnificația religioasă a Nașterii Maicii Domnului cu tradiții și obiceiuri păstrate de-a lungul generațiilor.