Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită în fiecare an pe 15 august și cunoscută popular drept Sfânta Maria Mare, este prevăzută expres de articolul 139 din Codul muncii printre zilele de sărbătoare legală în care, ca regulă, nu se lucrează. În 2026, data de 15 august cade sâmbătă.
Coincidența cu weekendul creează însă două situații foarte diferite: cea a angajatului care oricum avea sâmbăta liberă și cea a salariatului care, prin natura activității sau prin programul în ture, trebuie să muncească în această zi.
Pentru un angajat care lucrează în mod obișnuit de luni până vineri și are repausul săptămânal sâmbătă și duminică, faptul că Sfânta Maria cade anul acesta sâmbătă nu generează automat dreptul la o altă zi liberă, de exemplu luni, 17 august.
Codul muncii stabilește zilele de sărbătoare legală, dar nu instituie un mecanism general prin care o astfel de zi să fie reportată atunci când coincide cu sâmbăta sau duminica. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea angajaților cu program clasic, 15 august se suprapune pur și simplu peste o zi care era deja liberă.
Pentru personalul bugetar, legislația permite Guvernului să stabilească în anumite situații zile lucrătoare suplimentare care să fie acordate libere înaintea sau după sărbătorile legale, cu recuperarea ulterioară a timpului de muncă. Nici această regulă nu înseamnă însă că orice sărbătoare care cade în weekend este mutată automat în prima zi de luni.
Lucrurile se schimbă pentru cei care trebuie să fie la serviciu pe 15 august.
Codul muncii permite continuarea activității în anumite domenii în care aceasta nu poate fi întreruptă. Sunt vizate, între altele, unitățile sanitare și cele de alimentație publică, dar și locurile de muncă unde oprirea activității nu este posibilă din cauza procesului de producție sau a specificului activității.
Pentru salariații care muncesc de Sfânta Maria, articolul 142 din Codul muncii stabilește mecanismul de compensare.
Prima variantă este acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
Dacă, din motive justificate, angajatorul nu poate acorda acest timp liber, salariatul trebuie să primească un spor la salariul de bază de cel puțin 100% pentru munca prestată în ziua de sărbătoare legală.
Asta înseamnă că sporul de 100% nu este automat prima soluție prevăzută de lege. Regula este compensarea cu timp liber, iar sporul de minimum 100% intervine atunci când acel liber nu poate fi acordat din motive justificate. Contractul individual sau contractul colectiv de muncă poate, desigur, să prevadă condiții mai favorabile pentru salariat.
Un aspect important este că 15 august rămâne sărbătoare legală chiar dacă pică sâmbătă.
Prin urmare, un angajat care este efectiv programat și lucrează în acea zi într-un domeniu în care activitatea poate continua nu pierde drepturile prevăzute pentru munca în zilele de sărbătoare legală doar pentru că este weekend.
Separat, Codul muncii garantează salariaților un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă, din cauza activității, repausul nu poate fi acordat în weekend, acesta poate fi stabilit în alte zile, iar angajații beneficiază și de un spor stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă.
Prin urmare, trebuie făcută distincția între compensarea pentru munca într-o zi de sărbătoare legală și regulile referitoare la repausul săptămânal. În funcție de program, de contract și de situația concretă, unui salariat i se pot aplica concomitent mai multe reguli privind timpul de muncă și de odihnă.
Printre activitățile pentru care munca nu se oprește automat de sărbătorile legale se numără serviciile sanitare și activitățile de alimentație publică. Codul muncii prevede, de asemenea, excepția generală pentru locurile în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau a specificului activității.
În practică, aici pot intra activități care trebuie asigurate continuu, însă simplul fapt că un angajator dorește să își desfășoare activitatea în ziua respectivă nu înlătură obligațiile privind compensarea salariaților.
Inspecția Muncii a explicat în informările sale că angajații care muncesc în aceste situații trebuie să primească fie timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, fie, dacă acesta nu poate fi acordat din motive justificate, sporul de minimum 100%.
Încălcarea de către angajator a prevederilor referitoare la sărbătorile legale și la compensarea muncii prestate în aceste zile constituie contravenție.
Forma actualizată pentru 2026 a articolului 260 din Codul muncii prevede pentru încălcarea articolelor 139 și 142 o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
În plus, nerespectarea regulilor privind repausul săptămânal reprezintă o contravenție distinctă, Codul muncii stabilind separat obligația de a acorda cele 48 de ore consecutive de repaus.