Şi preşedintele CSM ar putea fi în topul celor mai bine plătiţi bugetari - legea salarizării unice

Iniţial, proiectul de lege prevedea că doar preşedintele României, cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au coeficientul de ierarhizare 15.

Grila pentru magistraţi a coborât majoritatea salariilor de bază din sistem.

Potrivit documentului, salariul de bază al judecătorului de Curte de Apel a scăzut la maximum 11,52 salarii minime pe economie (aproape 7.000 de lei), cu aproape 1.800 de lei mai puţin faţă de grila propusă iniţial de Ministerul Justiţiei (MJ).

De asemenea, corficientul de ierarhizare a fost redus şi în cazul consilierului ministrului, pentru care MJ a propus 14,4 salarii minime, în grila finală fiind stabilit însă un coeficient de ierarhizare de 11,5, ceea ce înseamnă un salariu de 6.900 de lei.

Potrivit grilei de ierarhizare propusă de MJ, un procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă trebuia să aibă un venit egal cu 13,8 salarii minime, însă ajustările făcute de către Ministerul Muncii au stabilit un coeficient de maximum 10,97 salarii minime (6.582 de lei).

Şi în cazul judecătorului de Curte de Apel au fost făcute modificări, acesta urmând să primească cel mult 6.270 de lei, adică 10,45 salarii minime.

Judecătorul de judecătorie ar urma să primească un salariu de cel mult 4.776 de lei, iar salariul de bază al grefierului cu studii medii a scăzut de la şase salarii minime, la 3,44, adică aproape 2.000 de lei.

Singurele modificări pozitive au fost făcute în cazul procurorilor cu funcţie de conducere. Astfel, procurorul-şef se secţie de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte ar putea primi 11,4 salarii minime pe economie (6.840 de lei), în loc de 11,3, cât propusese MJ.