Sirian, prieten cu Hayssam şi implicat într-o fraudă de 65 de milioane de dolari, judecat de ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) îl judecă pe liderul unei grupări de arabi, implicat în tranferarea ilegală din România a 65 de milioane de dolari şi care a fost eliberat din arest în perioada în care autorităţile de la Bucureşti negociau eliberarea jurnaliştilor români din Irak.

124 afișări
Imaginea articolului Sirian, prieten cu Hayssam şi implicat într-o fraudă de 65 de milioane de dolari, judecat de ICCJ

Sirian, prieten cu Hayssam şi implicat într-o fraudă de 65 de milioane de dolari, judecat de ICCJ

Sirianul Omar Chama este acuzat, alături de alte opt persoane, de infracţiuni economice în scopul obţinerii rambursărilor ilegale de TVA, care au cauzat statului român un prejudiciu estimat la 77 de miliarde de lei vechi, toţi fiind trimişi în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Numele sirianul Omar Chama, liderul unui grup de arabi, a apărut în cadrul unei anchete privind transferul ilegal din România în bănci din străinătate a 62 de milioane de dolari şi aproape trei milioane de euro.

În 23 septembrie 2004, Omar Chama a fost prins în Capitală şi arestat, ulterior, în perioada în care erau răpiţi jurnaliştii români la Bagdad, el a fost eliberat, dispărând din România.

Anchetatoriii români au stabilit că grupul de arabi condus de Omar Chama şi anihilat de anchetatorii români la sfîrşitul lunii august 2004, a transferat ilegal din România, în bănci din străinătate, în numai şapte luni, peste 62 de milioane de dolari şi aproape trei milioane de euro.

89 de societăţi comerciale implicate în spălarea de bani

Potrivit Poliţiei Române, arabii au folosit 19 firme fantomă pentru a realiza transferurile, un număr total de 89 de societăţi comerciale fiind implicate în spălarea de bani. Grupul condus Chama a fost depistat de poliţişti în 24 august 2004, cînd anchetatorii au descoperit că, prin intermediul a 15 firme fantomă, în aproape o lună, acesta transferase din România, în bănci din străinătate, peste şapte milioane de dolari.

Cei deferiţi justiţiei, de către DIICOT, ar fi creat circuite comerciale fictive sau ar fi realizat exporturi cu bunuri nevandabile, mult supraevaluate, derulate prin firme fantomă. Scopul acestor operaţiuni nu era cel comercial, ci pentru obţinerea de TVA, potrivit sursei citate.

Pentru realizarea exporturilor, erau folosite diferite persoane, care în schimbul unor sume de bani, se prezentau la bancă pentru a deschide conturi pentru firmele fantomă, erau de faţă în timpul controalelor fiscale realizate de funcţionarii Ministerului Finanţe - DGFP şi se ocupau de sumele de bani necesari închiderii exportului.

Omar Chama, suspectat de legături cu Omar Hayssam

Numele sirianului Omar Chama - suspectat de legături cu Omar Hayssam şi cu unul din fraţii acestuia - a apărut şi în cadrul unei anchete privind firme fantomă din Craiova, înfiinţate pentru a scoate din România câteva zeci de milioane de dolari.

Tot în Craiova acţiona şi filiera din care făceau parte omul de afaceri Genică Boerică şi mai mulţi cetăţeni arabi, care au obţinut ilegal returnări de TVA totalizînd aproape 300 de miliarde de lei.

Pe de altă parte, gruparea sirianului Omar Chama a transferat bani în străinătate prin aceeaşi agenţie bancară prin care o altă grupare de arabi - care acţiona la Iaşi şi era condusă tot de un arab - a scos din ţară aproape 90 de miliarde de lei vechi.

Botoş: Există informaţii că, din România, pleacă bani către celule teroriste din afară

În octombrie 2004, procurorul general al României de atunci, Ilie Botoş, afirma că anchetatorii au informaţii potrivit cărora celule teroriste din străinătate sunt finanţate din România. "Există informaţii că, din România, pleacă bani către celule teroriste din afară. Avem în investigare o cauză importantă cu privire la finanţarea unei reţele teroriste din afară", declara Ilie Botoş, fără să ofere detalii referitoare la acest caz.

Dosarul lui Omar Chama a fost trimis Tribunalului Bucureşti, care, în 10 mai 2007, a decis achitarea sirianului pentru două infracţiuni, însă l-a condamnat la şapte ani de detenţie pentru spălare de bani.

Tribunalul i-a achitat de infracţiunea de iniţiere şi constituire de grup organizat pe Omar Chama, Hussein Chama, Bachir Saleh Fathi, Jasin Srouji, Bachar Hirati Dit Afgani, Mohamed Ibrahim Khatib şi pe Ana Camelia Belu (fostă Culcescu).

Omar Chama a fost achitat şi de evaziune fiscală

Omar Chama a fost achitat şi de evaziune fiscală, însă a fost condamnat la şapte ani de închisoare, în baza articolului 23, alineatul 1, litera a, din Legea 656/2002 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Potrivit articolului citat, "(1) constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Totodată, instanţa a dedus perioada în care Chama a stat în arest preventiv, între 20 septembrie 2003 până la 10 mai 2005, dispuând expulzarea. Chama a fost judecat în lipsă.

Instanţa a admis acţiunea formulată de Ministerul Finanţelor Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj şi l-a obligat pe Chama la plata a 9.912.000.000 de lei vechi, fiind menţinut sechestrul asiguratoriu asupra SC SFINX SRL.

În acelaşi dosar a fost condamnat la şapte ani de detenţie Bachar Hirati Dit Afgani, în timp ce a fost achitat Mohamed Ibrahim Khatib pentru spălare de bani.

Al Khadri Mohaamed Ahmed Omar a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. El a mai fost condamnat de instanţa supremă la cinci ani de detenţie pentru iniţierea unui grup infracţional organizat şi la trei ani pentru evaziune fiscală.

Decizia Tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut pedepsele date. Şi decizia Curţii de Apel a fost contestată, iar un termen de recurs a avut loc luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va decide definitiv în acest proces.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici