SRI şi DNA, obligate de instanţă să spună dacă au cooperat într-un dosar şi să dezvăluie numele anchetatorilor

Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererile unor inculpaţi dintr-un dosar de corupţie cu fonduri europene şi obligă SRI şi DNA să comunice dacă au colaborat, să depună întreaga corespondenţă purtată, să dezvăluie numele ofiţerului de legătură şi numele celor care au avut acces la informaţii.

3330 afişări
Imaginea articolului SRI şi DNA, obligate de instanţă să spună dacă au cooperat într-un dosar şi să dezvăluie numele anchetatorilor

SRI şi DNA, obligate spună dacă au cooperat într-un dosar şi să dezvăluie numele anchetatorilor

La termenul intermediar al unui dosar de corupţie cu fonduri europene, judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţa a decis să admită cererile unora dintre inculpaţi şi a solicitat SRI şi DNA să comunice, între altele, dacă au colaborat în anchetă, să depună întreaga corspondenţă purtată, să dezvăluie numele ofiţerului de legătură şi numele persoanelor care au avut acces la informaţii.

Potrivit minutei instanţei au fost admise cererile formulate de inculpaţii Younes Ziad, Dimitriu Ştefan Florea, Palada Costin Gimi, S.C. Cast S.R.L., Khalil Saad, Bachir Mazen, Deniel Luc Henri Marie şi Tudorache Cristina şi s-au dispus efectuarea de adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia şi Serviciul Român de Informaţii prin care se vor solicita următoarele: să se comunice dacă a existat o cooperare între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii în cauză (...) în baza Protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondenţă purtată (pe suport hârtie sau în format electronic), inclusiv toate adresele de înaintare legate de interceptările efectuate în cauză, în baza protocolului menţionat, să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale, SRI şi DNA au constituit echipe operative comune care au acţionat în baza unui plan comun de acţiune în vederea documentării faptei, conform art.3 lit g) din Protocol. În caz afirmativ să comunice cum s-a materializat cooperarea, componenţa acestei echipe, contribuţia şi identitatea fiecărui membru, respectiv deţinerea de către membrii echipei a avizului de poliţie judiciară necesar.

De asemenea, trebuie să comunice dacă pe parcursul urmării penale, SRI şi DNA au avut un plan comun de acţiune, conform art.22 şi art. 25 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice măsurile şi responsabilităţile concrete pentru desfăşurarea actitivăţilor, sarcinile fiecărei părţi, precum şi activităţile şi dacă SRI a comunicat către DNA informaţii obţinute din derularea activităţilor operative cu privire la care s-a considerat că prezintă relevanţă şi că puteau fi valorificate în cadrul procesului penal privind dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice informaţiile.

Alte solicitări sunt să se comunice dacă SRI a acordat sprijin privind efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice în cursul urmăririi penale în dosar, dacă SRI a acordat sprijin DNA pentru completarea informaţiilor prin desfăşurarea de activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă şi dacă a acordat sprijin tehnic pentru activităţile necesare punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, conform art.14 alin. 1 şi 2 din Protocol. În caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii şi, respectiv, în ce a constat acest sprijin.

TRebuie să se comunice şi dacă SRI a pus la dispoziţia DNA informaţii obţinute în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, conform art. 17 alin. 3 din Protocol, raportat la dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii. şi dacă dacă faptele deduse judecăţii au fost identifícate de SRI în baza art.3 lit. a din Protocol, iar în caz afirmativ, care este documentul şi modalitatea în care a fost încunoştinţată DNA despre aceste fapte.

Alte solicitări sunt: să comunice dacă SRI a pus la dispoziţia DNA date, informaţii şi documente despre care s-a considerat că puteau sprijini documentarea cauzei aflate în lucru conform art.13 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii, să comunice dacă Serviciul Român de Informaţii „a asigurat înregistrarea sau transcrierea comunicărilor efectuate (telefonic, SMS, internet)” conform art.33 şi art.34 alin. 1, 2, 3 din Protocol, în legătură cu urmărirea penală derulată în dosar, cu referire la ordonanţa de supraveghere tehnică. În caz afirmativ să se depună la dosarul cauzei întreaga documentaţie aferentă acestui demers, inclusiv „Adresa de solicitare” redactată în acest sens de către DNA, conform art. 33 alin. 2 din Protocol, să comunice dacă dosarul penal a fost considerat de către Parchet, respectiv SRI ca fiind o „cauză complexă”, conform art. 14, 22, 49 din Protocol, iar în caz afirmativ să se prezinte motivaţia din spatele acestei calificări, să comunice dacă a existat un ofiţer de legătură cu DNA, pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităţilor de punere în executare a actelor de autorizare emise, raportat la dispoziţiile art. 38 din Protocol, care este identitatea acestuia şi dacă acesta deţinea, la data îndeplinirii activităţilor, aviz de poliţie judiciară, potrivit legislaţiei în vigoare, să comunice dacă SRI a comunicat către DNA, conform art. 34 alin. 1 din Protocol, rezultatele integrale ale punerii în executare a autorizaţiilor (toate convorbirile sau comunicările efectuate) sau dacă acestea au fost comunicate selectiv şi cine a realizat selecţia şi să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul penal DNA a primit, raportat la dispoziţiile art.8 din Protocol, de la SRI, în baza cooperării, informaţii clasificate, care sunt persoanele care au avut acces la aceste informaţii clasificate (procuror, organe de cercetare penală) şi dacă aceste informaţii au fost introduse în dosarul cauzei în urma declasificării.

Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, odată cu fondul, precizează magistraţii.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia în data de 9 septembrie 2015, are drept obiect constituirea unui grup infracţional organizat şi are 18 inculpaţi, între care mai mulţi cetăţeni străini, doi notari din Braşov şi 4 firme, iar între părţile civile se află Ministerul Fondurilor Europene.

O parte dintre inculpaţi au fost reţinuţi de Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia începând cu datele de 20 mai, respectiv 21 mai 2015, constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la săvârşirea infracţiunilor de folosire de documente false şi cu conţinut inexact care a avut ca urmare obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi înşelăciune

În data de 9 septembrie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a 15 persoane, pentru fraudarea fondurilor europene, între care se numără şi cetăţeni străini.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici