STUDIU: Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei române

Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus, între 1991 şi 2012, cereri pentru obţinerea sau redobândirea cetăţeniei român, peste 320.000 dintre acestea fiind soluţionate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros.

608 afişări
Imaginea articolului STUDIU: Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei române

STUDIU: Aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei române (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)

Studiul relevă faptul că legislaţia în domeniul acordării sau redobândirii cetăţeniei române s-a stabilizat în mare parte. Modificările legislative operate de curând, în 2013, sunt proceduri de "cosmetizare" care au rolul de a îmbunătăţi aspectele sensibile din circuitul dosarului de cetăţenie, cum ar fi în special termenul de 60 de zile stabilit pentru solicitarea de relaţii de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la alte instituţii abilitate, se arată în studiul "Redobândirea Cetăţeniei Române: O politică ce capătă viziune", realizat de Fundaţia Soros.

Potrivit cercetării, numărul total de dosare soluţionate între 1991 şi 2012 este de 323.049, fiind vorba practic, aproape în totalitate, de răspunsuri pozitive. Numărul dosarelor soluţionate continuă să crească, dar numărul de cereri este în scădere, subliniază realizatorii studiului.

Numărul total de cereri înregistrate până la sfârşitul lui 2012 este de 449.783, rămânând aproximativ 125.000 de dosare care trebuie soluţionate.

Potrivit studiului, în 2012, au fost depuse 87.015 de cereri, fiind primul an în care s-a înregistrat o scădere a acestora, de la 100.845 depuse în 2011.

Realizatorii cercetării spun că un dosar poate să includă, pe lângă adultul care a făcut cererea, şi unul sau mai mulţi copii minori. Astfel, ei estimează la peste 400.000 numărul cetăţenilor moldoveni care sunt beneficiari ai procedurilor de redobândire a cetăţeniei.

"Din păcate, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) nu compilează registre separate pentru copiii minori, astfel că nu putem să calculăm cu exactitate numărul total de noi cetăţeni. Este însă firesc să presupunem că cel puţin o parte dintre beneficiarii adulţi au şi copii minori. Presupunând că cea mai mare parte a dosarelor soluţionate au răspuns pozitiv şi că cel puţin un sfert dintre beneficiarii adulţi au un copil minor în îngrijire, estimăm că numărul total de persoane (adulţi şi minori) din fostele teritorii româneşti, beneficiare ale prevederilor legale privind redobândirea cetăţeniei, este de minim 400.000, între 1991 şi 2012. De asemenea, acest număr ar putea să crească cu încă 150.000 din soluţionarea dosarelor deja înregistrate, la care se pot adăuga noi cereri înregistrate începând cu 2013", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte motivaţia redobândirii cetăţeniei, cel mai frecvent motiv enunţat a fost "nevoia de angajare în România, ca urmare a absolvirii studiilor aici".

Iniţiatorii studiului mai spun că, în timp ce legislaţia "pare a se fi stabilizat într-o formă suficient de bună", rămân câteva puncte slabe, în domeniul implementării.

"Astfel, viteza de procesare a dosarelor este în continuare scăzută. Totuşi, este necesar ca ANC să primească cel puţin temporar resurse suplimentare. Spunem temporar pentru că datele arată o scădere a numărului de dosare noi, deci probabil că în câţiva ani fluxul de solicitări se va stabiliza. Până atunci însă, este nevoie de asumarea unui efort pentru a depăşi vârful de solicitare", se mai arată în studiu.

Realizatorii cercetării mai consideră că solicitarea cazierului românesc solicitanţilor de cetăţenie este nefirească. "În mod normal, statul român nu trebuie să ceară unor persoane să fie purtători de informaţie de la un ghişeu la altul, ci, prin proceduri interne, să transfere datele despre cazier între instituţii. Dacă admitem, totuşi, punctul de vedere că acest cazier e un prim pas de verificare a comportamentului solicitantului de cetăţenie, atunci ar trebui ca statul român să creeze şi condiţiile optime ca solicitanţii de cetăţenie să-l poată obţine relativ uşor. Recomandăm înfiinţarea acestui serviciu la reprezentanţele diplomatice ale României în Republica Moldova, lucru care poate contracara activitatea nefiscalizată a intermediarilor, fluidiza procesul şi nu în ultimul rând poate genera venituri la bugetul de stat", se spune în studiu.

Pe de altă parte, realizatorii studiului sunt de părere că durata procedurii de transcriere a actelor este "scandalos de mare". "Statul român clachează tocmai la finalul procedurii de redobândire, după ce a depus eforturi susţinute de a îmbunătăţi activitatea ANC. Se impun măsuri drastice la acest capitol, pentru eficientizarea acestei proceduri", se recomandă în cercetare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici