STUDIU: Unele DGASPC-uri au ocupate doar jumătate din posturi

Există Direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) în care nivelul subocupării este foarte ridicat, din 10 posturi normate fiind ocupate doar jumătate, ceea ce a dus la situaţii în care copiii din două-trei centre şi o parte de personal au fost mutaţi, prin rotaţie, pentru asigurarea concendiilor de odihnă, rezultă dintr-un studiu.

372 afişări
Imaginea articolului STUDIU: Unele DGASPC-uri au ocupate doar jumătate din posturi

STUDIU: Unele DGASPC-uri au ocupate doar jumătate din posturi

Studiul - realizat printr-un proiect european de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) şi Fundaţia SERA România, pentru a analiza sistemul de protecţie al copilului - arată că numărul de angajaţi din sistem a scăzut, în unele situaţii fiind vorba deaspre situaţii grave de subocupare.

Astfel, au fost analizaţi anii 2010 şi 2011, rezultând că, în 2010, numărul de personal contractual sau angajat a fost, în medie, de 668 persoane/Direcţie, dintre care 95 în aparatul propriu şi 573 în serviciile din subordine. Numărul mediu a scăzut în 2011 la 635 persoane, dintre care 87 în aparatul propriu şi 548 în servicii.

"În ambii ani luaţi în analiză s-a constatat o subocupare a posturilor faţă de numărul normat, atât în ansamblu, cât şi în cadrul aparatului propriu şi al serviciilor de protecţie a copilului. Nivelul subocupării a fost mai mare în cadrul aparatului propriu, fiind ocupate, în medie, şapte din 10 posturi normate faţă de opt în servicii. În ansamblu, existau în jur de 6.100 posturi vacante în DGASPC-uri la nivel naţional la data culegerii acestor date pe teren. Există şi câteva Direcţii în care nivelul subocupării este foarte ridicat, înregistrându-se situaţii în care din 10 posturi normate doar jumătate au fost ocupate în aparatul propriu", se arată în studiu.

Iniţiatorii analizei arată că subocuparea a fost evidentă în cadrul fiecărei categorii de servicii, fiind mai pregnantă în cazul serviciilor de zi.

Astfel, în 2011, cele mai afectate de subocupare au fost centrele de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (44,8 la sută posturi ocupate din posturi normate), centrele pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă (61,8 la sută), centrele de zi specializate pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal (67 la sută) şi centrele de zi pentru copiii străzii (68 la sută), faţă de 84,8 la sută, media pe total servicii.

"Ceva mai bine s-au situat serviciile de tip familial, în special cele destinate copilului aflat în plasament, în care ponderea posturilor ocupate a depăşit media, fiind de 85,3 la sută", rezultă din studiu.

Potrivit iniţiatorilor cercetării, deficitul de personal a fost cauzat, atât în 2010, cât şi în anul următor, de suspendarea ocupării posturilor vacante conform OUG nr.34/2009, peste 93 la sută din DGASPC-uri confirmând acest lucru.

A doua cauză majoră a creşterii numărului de posturi neocupate a fost demisia sau încetarea relaţiilor de muncă în urma acordului părţilor.

"Astfel, peste 50 la sută din DGASPC-uri, în 2010, şi peste 70 la sută, în 2011, au suferit din cauza acestui fenomen, numărul angajaţilor cărora le-a încetat contractul individual de muncă din aceste motive fiind de nouă, respectiv şapte persoane, în medie, pe Direcţie, în cei doi ani de referinţă. Interviurile avute în teren au relevat faptul că demisiile au fost cauzate în special de nivelul redus de motivare financiară a muncii şi de perspectivele limitate de dezvoltare a carierei în cadrul organizaţiei. Din cauza constrângerilor bugetare şi a actelor normative care au avut ca scop reducerea cheltuielilor de personal, veniturile salariale ale personalului din cadrul DGASPC s-au diminuat accentuat", rezultă din studiu.

Rezultatele cercetării de teren au mai arătat că a treia principală cauză a subocupării posturilor a constituit-o normarea necorespunzătoare a muncii, în sensul planificării unui număr insuficient de personal faţă de numărul de cazuri şi volumul de muncă (36,6 la sută din DGASPC-uri în 2010 şi 45,1 la sută în 2011).

"Nu în ultimul rând, subocuparea a fost cauzată şi de reducerile de personal operate la nivelul DGASPC-urilor, în special în anul 2011 când aproximativ 42 la sută din Direcţii s-au aflat în această situaţie. Numărul mediu de personal afectat în fiecare Direcţie a fost de 22 persoane/an, acestea fiind eliberate din funcţia publică sau concediate ca urmare a reorganizării interne (10,5 la sută din Direcţii), dar mai ales ca rezultat al aplicării unei sancţiuni disciplinare (42 la sută din Direcţii)", mai rezultă din studiu.

Potrivit persoanelor intervievate în cadrul cercetării de teren, sancţiunile disciplinare au fost de multe ori cauzate de absenţele nemotivate, adică de neprezentarea la serviciu a angajaţilor care au plecat la muncă în străinătate, după ce le-a expirat concediul fără plată de 90 zile sau perioada de suspendare a contractului individual de muncă.

Astfel, lipsa de personal a condus la supraîncărcarea cu sarcini a personalului existent şi la prestarea de timp suplimentar de lucru, peste 43 la sută din DGASPC-uri acordând zile de recuperare în 2010 şi 2011.

"În ceea ce priveşte numărul de zile lucrate suplimentar, media pe Direcţie a fost de 90 zile, respectiv 87 zile de recuperare, dar în realitate nu toate orele de lucru suplimentare acumulate de personal, în special în serviciile de protecţie, au putut fi recuperate sau plătite integral. Din cauza lipsei de personal, au existat situaţii în care copiii din două-trei centre şi o parte de personal au fost mutaţi, prin rotaţie, în vacanţa de vară, într-un alt centru pentru desfăşurarea unor activităţi specifice de vacanţă, permiţând astfel asigurarea concediilor de odihnă şi recuperarea orelor suplimentare pentru personalul din celelalte centre", se mai arată în studiu.

Iniţiatorii cercetării mai spun că, pentru a suplini lipsa de specialişti, direcţiile au apelat la voluntari şi s-au contractat specialişti externi (în medie/Direcţie, 138 zile în 2010 şi 160 de zile în 2011).

Cu toate acestea, specialiştii notează că mai îngrijorător este faptul că timpul de intervenţie pentru fiecare caz în parte s-a scurtat din cauza supraîncărcării cu sarcini a personalului, o situaţie dramatică înregistrându-se în rândul managerilor de caz.

"Astfel, numărul de cazuri active pe manager de caz a fost, în medie, de 75, faţă de maxim 30 cât este prevăzut în standardul minim obligatoriu aplicabil. Există situaţii în care încărcarea managerilor de caz a atins niveluri alarmante de 140-150 cazuri active, ceea ce arată o insuficienţă acută a specialiştilor cauzată şi de o normare deficitară a muncii", se mai arată în studiul citat.

Studiul reprezintă primul recensământ la nivelul sistemului şi al serviciilor pentru protecţia copilului din România.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici