Sute de credincioşi la sfinţirea picturii şi a lucrărilor de la Biserica Domnească din Capitală

Oamenii s-au adunat la biserică încă de la ora 5.00, pentru că, odată cu sfinţirea picturilor, femeile au avut voie să intre în altar şi să se închine Sfintei Evanghelii şi Sfintei Cruci. Sfinţirea este, de altfel, singurul prilej la care femeile pot intra în altar.

PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi PS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au sfinţit atât pictura restaurată în ultimii ani, cât şi lucrările realizate recent atât în interiorul, cât şi în exteriorul lăcaşului de cult.

Din 2008, când biserica a fost ridicată la rangul de Paraclis Patriarhal, şi până în 2013, cu binecuvântarea PF Daniel, la Biserica Domnească au fost realizate consolidarea şi restaurarea clădirii, restaurarea picturii şi a catapetesmei, înfrumuseţarea cu mobilier nou sculptat în lemn de stejar şi amenajarea pavimentului în jurul sfântului lăcaş, a precizat, pentru MEDIAFAX, părintele Ciprian Apetrei.

"Puţini oameni ştiu că Biserica Domnească, după cum îi spune şi numele, era locul unde se cununau doar copiii domnitorilor. Poartă hramul Buna Vestire şi Sfântul Cuvios Antonie cel Mare şi este cea mai veche biserică a Capitalei României, fiind ctitorită în 1559 de către domnitorul Ţării Româneşti Mircea Ciobanu. Fiii lui, domnii Pătraşcu şi Alexandru, cu purtarea de grijă a Doamnei Chiajna, au înfrumuseţat lăcaşul cu picturi. Mulţi domnitori ai veacurilor XVI-XVII - Mihai Viteazul, Matei Basarab, Ştefan Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Ghica - s-au închinat şi au fost sfinţiţi ca domni ai Ţării Româneşti în această biserică", a adăugat părintele Apetrei.

În 1715, domnitorul Ştefan Cantacuzino a mărit, restaurat şi pictat Biserica Domnească, iar mai târziu, în 1758, Nicolae Mavrocordat a adăugat lăcaşului două paraclise laterale, dărâmate mai târziu de Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, care au realizat reparaţii majore la biserică. După incendiul din 1847, biserica a fost restaurată în totalitate, primind o nouă pictură, realizată de pictorul Constantin Lecca. Au urmat mai multe restaurări la începutul secolului XX, care au culminat cu cele din perioada 2008-2013.

În fiecare marţi, sute de credincioşi vin la Biserica Domnească şi se roagă icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Anton.

"Această biserică, deşi mică, este foarte frumoasă şi de o valoare inestimabilă. Ea este simbolul continuităţii credinţei în vremuri grele, sub stăpânirea otomană, este centrul spiritual al oraşului vechi şi de aceea se numeşte Sf. Antonie cel Mare sau Sf. Anton - Curtea Veche. Este vorba despre Curtea Domnească a domnitorilor Ţării Româneşti. Este semnificativ faptul că această biserică a fost resfinţită în ceea ce priveşte pictura şi crucea de masa sfântului altar - cruce nouă, foarte frumoasă -, în duminica dintre Înălţarea Mântuitorului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt - Rusaliile", a spus PF Daniel.