Tonul folosit de CE în raportul de miercuri, mai blând decât cel din evaluările anterioare

Raportul prezentat miercuri de Comisia Europeană în legătură cu evoluţa Justiţiei din România conţine elemente tehnice asemănătoare cu cele cuprinse în documentele de evaluare din vara trecută sau din iarna acestui an, însă tonul folosit la adresa Bucureştiului este vizibil mai blând.

13 afişări
Imaginea articolului Tonul folosit de CE în raportul de miercuri, mai blând decât cel din evaluările anterioare

Tonul folosit de CE în raportul de miercuri, mai blând decât cel din evaluările anterioare (Imagine: Mediafax Foto)

Poziţiile Comisiei faţă de Bucureşti au evoluat de la critici dure, în 2008 şi la începutul lui 2009, la adresa factorilor politci sau a judecătorilor pentru starea Justiţiei, pentru diminuarea ritmului reformelor sau pentru situaţia unor dosare de demnitari, la evidenţierea, în cazul celui mai recent document, a unor progrese şi menţionarea unor recomandări privind continuarea reformelor.

Explicaţia poate fi legată de faptul că în România s-au întâmplat câteva lucruri care - e adevărat, cu multă bunăvoinţă - pot fi considerate ca fiind progrese în Justiţie - adoptarea celor două Coduri şi unele decizii ale Parlamentului.

În acelaşi timp, explicaţia poate fi una politică, având în vedere prezenţa masivă a componentei populare în structurile politice de la Bucureşti şi din Comisia Europeană. De asemenea, poate că nu ar trebui ignorat faptul că şeful CE, membru PPE, este în postura de a avea nevoie de sprijin pentru dobândirea unui nou mandat.

Cu toate acestea, Comisia nu a întrerupt monitorizarea României în domeniul Justiţiei.

În raportul prezentat de Comisie la 23 iulie 2008 erau remarcate, la fel ca şi în documentul din vara lui 2009, eforturile DNA în domeniul luptei anticorupţie. Parlamentul era însă criticat pentru blocarea cercetării cazurilor de mare corupţie, dar şi Guvernul, pentru că nu impulsiona suficient adoptarea legislaţiei în domeniu.

"Rămâne de văzut în ce măsură România va reuşi să finalizeze anchetele, să continue procedura juridică adecvată şi să emită sentinţe disuasive dacă va fi necesar", susţinea Comsia în iulie 2008. "Trebuie permisă continuarea anchetelor independente asupra foştilor miniştri şi parlamentari, pentru a recâştiga încrederea opiniei publice", spunea raportul.

Documentul critica Guvernul, apreciind că acesta "nu impulsionează suficient propuneri legislative (precum un nou Cod de procedură penală) şi măsurile anticorupţie (de exemplu sentinţele minime obligatorii suficient de disuasive în cazurile corupţie la nivel înalt)".

Comisia menţiona, în iulie 2008, că rezultatele în reforma sistemului judiciar sunt fragile, lipsind "consensul politic larg", cât şi "hotărârea neechivocă a tuturor partidelor politice în ceea ce priveşte eradicarea corupţiei la nivel înalt".

"Deşi DNA continuă să înregistreze frecvent rezultate pozitive în privinţa urmăririi penale în cazuri de corupţie la nivel înalt, sentinţele judecătoreşti sunt în continuare indulgente şi inconsecvente", se nota în raportul din vara trecută.

Cel mai important aspect menţionat în acel raport era însă faptul că “nu s-a înregistrat nici un progres real în zece cazuri cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri”, Comisia justificând acest lucru prin faptul că, pe de o parte, Parlamentul a blocat urmăririle penale, iar pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins aceste cazuri, invalidând deciziile anterioare.

"Incapacitatea de a avansa în aceste cazuri compromite efectele pozitive întreprinse în etapa premergătoare", se arăta în raport.

De asemenea, Comisia considera că deciziile privind corupţia la nivel înalt din România sunt prea politizate şi este necesar să se arate că există pedepse pentru astfel de fapte, declara, pe 23 iulie 2008, la Bruxelles, Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al CE, la prezentarea concluziilor raportului privind România şi Bulgaria.

"Elementele fundamentale funcţionează, însă bazele sunt fragile, iar deciziile privind corupţia la nivel înalt sunt prea politizate", spunea Laitenberger.

Comisia a publicat, pe 12 februarie 2009, un raport intermediar, în care susţinea că ANI va avea nevoie să demonstreze că este capabilă să îşi extindă investigaţiile fără interferenţe externe. "La ANI a fost atins obiectivul legat de personal prin angajarea a 60 de inspectori. În orice caz, investiţii în logistică, echipament, software şi resurse umane sunt încă necesare pentru ca ANI să dobândească deplină capacitate operaţională", nota Comisia în februarie 2009.

Executivul UE aprecia că este important ca autorităţile române să-şi recâştige elanul în reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, pentru a redresa “anumiţi paşi înapoi făcuţi în ultimele luni”.

De asemenea, experţii de la Bruxelles notau “viteza progreselor în reforma justiţiei, menţionată în iulie 2008, nu a fost menţinută”. În raportul din februarie 2009 se scria că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament, care ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii şi Legislativul "trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest de către autorităţile judiciare".

Raportul contabiliza situaţia cazurilor de corupţie în rândul demnitarilor: “Deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei".

Documentul sublinia procesele lungi, indulgenţa tribunalelor şi inconsistenţa jurisprudenţei în cazurile de corupţie la nivel înalt.

În raportul prezentat miercuri, oficialii Comisiei arată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru invocarea clauzei de salvgardare, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie trebuie să continue şi că următorul raport va fi prezentat în vara anului 2010. În raportul de miercuri se mai menţionează că România a recâştigat impulsul în ceea ce priveşte procesul de reformă dar, pentru a putea demonstra progrese susţinute, procesul de reformă judiciară nu ar trebui politizat.

Comisia propune "continuarea cât mai devreme, de către organismele judiciare şi disciplinare, a cazurilor transmise de ANI referitor la averile nejustificate, incompatibilităţi şi conflicte de interese" şi "invită" România să facă o evaluare a impactului celor patru coduri, dar şi să realizeze o consultare publică pe tema celor două Coduri de procedură civilă şi penală, a căror adoptare este cerută cât mai curând.

Material realizat de Cristian Fierbinţeanu, fierbinteanu@mediafax.ro.

Citeşte varianta în limba română a Raportului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici