Tornada de la Făcăeni din 2002 a fost un șoc pentru România / Astăzi, fenomenele meteo extreme devin noul normal

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Tornada de la Făcăeni din 2002 a fost prima tornadă înregistrată în peste 100 de ani în România, o țară care a trăit în negare în privința asta.

De regulă, cei mai importanți specialiști ai țării au negat faptul că tornadele se pot forma în România, pur și simplu, pentru că latitudinea la care se află, de aprox. 45ͦ N, nu permite apariția lor.

Privite mult timp doar ca fenomene specifice tropicelor, tornadele au fost desconsiderate pentru România și pentru Europa, în general, dar, cu toate astea, ele s-au mai produs și în alte părți ale Europei.

Fenomenele meteo extreme distrug situri istorice: o piramidă antică din Mexic s-a prăbușit

„Super El Niño” ar putea provoca fenomene meteo extreme

Ce s-a întâmplat la Făcăeni în 2002

Tornada de la Făcăeni (jud. Ialomița) din 12 august 2002 a intrat în istorie pentru traiectoria ei lungă și puternică, pentru intensitatea estimată la F3+ pe scara Fujita, adică vânturi de aproximativ 250 – 330 km/h, cu un traseu de 74 de km, lucru foarte rar pentru Europa.

Tornada a distrus 33 de case complet, a avariat 400 și a culcat la pământ o pădure de salcâmi de 120 de ha. Trei persoane au murit și 15, cel puțin, au fost rănite.

Dar de ce este atât de importantă tornada de la Făcăeni?

Meteorologul Leslie R. Lemon, unul dintre cei mai respectați specialiști în supercelule și tornade, a venit în România și a publicat împreună cu cercetători români, studiul „A strong long-track Romanian Tornado”, în care arată că evenimentul a fost produs de o supercelulă, exact același tip de furtună care produce cele mai violente tornade din Statele Unite.

După Făcăeni, cercetări ulterioare au demonstrat că România nu este o țară fără tornade, ci una cu tornade rare, dar foarte posibile, mai ales în Câmpia Română și sud-estul țării.

În 2005 au fost documentate mai multe tornade într-un singur episod sever.

În 2019 tornada de la Dragalina (Călărași), care a răsturnat un autobuz, a readus subiectul în atenția publicului.

Furtuna Făcăeni s-a născut în Bulgaria, s-a intensificat rapid și s-a deplasat în nord, spre România. Cel puțin 15 case au fost avariate și a fost creată o cantitate considerabilă de resturi zburătoare, într-un sat aflat la nord de munți.

Până la ora 18, ora României, pe radare putea fi identificată o supercelulă care a distrus tot în calea ei.

Deși furtuna de acum două zile din București nu intră în categoria tornadelor, specialiștii o încadrează la „fenomene meteo extreme”.

Valurile de căldură sufocante, ploile torențiale, grindina, vijeliile și chiar tornadele nu mai sunt evenimente izolate.

Ele fac parte dintr-un nou tipar climatic care începe să se manifeste și în România.

Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în București este un subiect de studiu.

De la 40 de grade la furtuni în câteva ore

După una dintre cele mai intense perioade de caniculă din ultimii ani, Capitala și mai multe județe au fost lovite de furtuni violente, cu rafale puternice, copaci doborâți și inundații.

Explicația: aerul foarte cald poate reține mult mai multă umiditate decât în trecut.

Este suficientă pătrunderea unei mase de aer rece pentru ca energia acumulată să fie eliberată brusc prin furtuni violente.

Un studiu publicat zilele trecute de consorțiul World Weather Attribution arată că valul de căldură care a afectat Europa ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de activitatea umană.

Cercetătorii spun că astfel de episoade sunt astăzi de aproximativ 100 de ori mai probabile decât în urmă cu doar două decenii.

Friederike Otto: „Nu mai putem spune că este doar vreme”

Climatologul Friederike Otto, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în atribuirea fenomenelor extreme schimbărilor climatice, explică faptul că întrebarea nu mai este dacă încălzirea globală influențează astfel de evenimente, ci în ce măsură.

Potrivit cercetărilor coordonate de echipa sa, numeroase valuri de căldură din ultimii ani nu ar fi existat în forma actuală fără încălzirea globală.

În ultimele săptămâni, Europa a înregistrat temperaturi istorice

Franța a raportat un număr mare de decese asociate caniculei, iar autoritățile au închis școli și obiective turistice.

În Germania au apărut probleme în transportul feroviar, iar în mai multe țări infrastructura electrică a fost pusă sub presiune de consumul record.

Experții avertizează că acesta nu este un episod izolat, ci începutul unui nou model climatic.

De ce sunt orașele atât de vulnerabile

Specialiștii vorbesc despre efectul de insulă de căldură urbană.

Betonul, asfaltul și lipsa spațiilor verzi transformă orașele în adevărate acumulatoare de energie. Când apare o furtună, sistemele de canalizare sunt depășite, iar apa nu mai poate fi absorbită suficient de repede.

Exact acest mecanism este descris și în analiza privind fenomenele meteo extreme: urbanizarea excesivă, reducerea spațiilor verzi și modificarea cursurilor naturale ale apei amplifică efectele ploilor torențiale și ale valurilor de căldură.

România nu mai este o excepție

În ultimii ani, România a trecut prin valuri de căldură record, secete severe, furtuni cu rafale violente, grindină de mari dimensiuni, inundații rapide, chiar și tornade, considerate cândva excepționale.

Meteorologii spun că nu putem afirma că fiecare furtună este provocată exclusiv de schimbările climatice.

Însă ceea ce poate fi spus cu un grad ridicat de certitudine este că atmosfera mai caldă favorizează fenomene mai intense, mai frecvente și mai distructive.

Ce urmează

Organizațiile internaționale și climatologii avertizează că adaptarea trebuie să devină o prioritate: orașe cu mai multe spații verzi, sisteme moderne de drenaj, avertizări timpurii și infrastructură proiectată pentru o climă diferită de cea cu care eram obișnuiți.

Până atunci, România va trebui să se obișnuiască cu un paradox care până de curând părea imposibil: într-o singură săptămână, aceeași localitate poate trece de la temperaturi apropiate de 40 de grade Celsius la furtuni care transformă bulevardele în râuri.