Veniturile lunare pe gospodărie, 2.319 lei în trimestrul patru

Astfel, cheltuielile totale au reprezentat în ultimul trimestru de anul trecut 89,8% din venituri, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.917 lei lunar pe gospodărie (658 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 401 lei lunar pe gospodărie (138 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 51,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul întâi, 52,4% în trimestrul al doilea, 53,3% în trimestrul al treilea şi 51,5% în ultimul trimestru din anul trecut.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul patru, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 22,3%, veniturile din agricultură cu 2,2%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,3%, respectiv 2,2%.

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, în perioada analizată, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,4% din salarii (în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 2,2 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 2,8 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2008), de 20,9% din prestaţii sociale (în creştere faţă de trimestrele I, II şi III 2008 cu 0,7, 1,4, respectiv 1,5 puncte procentuale), veniturile în natură reprezentând 9,5% din total (10,6% în trimestrul I, 9,0% în trimestrul II şi 8,2% în trimestrul III).

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 34,2% din totalul veniturilor (38% în trimestrul I, 34,3% în trimestrul II şi 33,0% în trimestrul III 2008). Cea mai mare parte a acestora (33,1% în trimestrul I, 26,6% în trimestrul II, 25,8% în trimestrul III şi 28,8% în trimestrul IV) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 5,4% (4,9% în trimestrul I, 7,7% în trimestrul II, respectiv 7,2% în trimestrul III 2008). O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale, în trimestrul IV 2008, a revenit şi veniturilor salariale (30,2%) şi celor din prestaţii sociale (24,6%).

În ceea ce priveşte cheltuielile, principalele destinaţii au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul patru din 2008, în medie, 40% din consumul gospodăriilor (40,3% în trimestrele I şi III şi 43,1% în trimestrul II 2008).

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În ultimele trei luni ale anului trecut, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 21,1%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (16,4%) a fost absorbită de consumul de utilităţi (apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (3,9% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,9%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.