VERDICT ÎN DOSARUL POŞTA ROMÂNĂ: Fostul director, CONDAMNAT LA ŞASE ANI de închisoare. Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, ACHITAT

Instanţa supremă - cu două voturi pentru şi unul contra - a reţinut că în cazul deputatului PNL Tudor Chiuariu lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii (articolul 10, litera d, Cod procedură penală-n.r.)

Judecătoarea Francesca Vasile, cea care a fost recuzată de Tudor Chiuariu, întrucât se afla într-un conflict de interese, este cea care a făcut opinie separată. Mai exact, copilul Francescăi Vasile a fost botezat de o altă judecătoare de la instanţa supremă, Lavinia Lefterache, care în mai 2007 s-a declarat împotriva ministrului Justiţiei Tudor Chiuariu când acesta a iniţiat o procedură de revocare a lui Doru Ţuluş, şeful Secţiei a 2-a din DNA (ulterior acesta fiind şi cel care l-a trimis în judecată pe Chiuariu-n.r.).

Ceilalţi doi judecători, Iulian Dragomir şi Rodica Cosma, s-au pronunţat pentru achitarea lui Tudor Chiuariu.

În ce îl priveşte pe Nagy Zsolt, fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, instanţa supremă l-a condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru neglijenţă în serviciu, instanţa supremă suspendându-i pedeapsa.

Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a fost condamnat în dosarul privind terenul atribuit Poştei, potrivit deciziei de marţi a instanţei supreme.

Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar pe Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR, la cinci ani de detenţie.

Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader Dan, care era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, este acuzat de procurorii anticorupţie de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial şi de stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale.

Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR a fost deferit justiţiei pentru stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale,

Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial şi de stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale.

Alături de cei trei au mai fost trimişi în judecată şi fostul ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, şi fostul ministru al Justiţiei, Tudor Alexandru Chiuariu, ambii acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

Procurorii l-au deferit justiţiei şi pe Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99 acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşită în legătură cu o faptă de corupţie.

Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 - 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a SC IMOPOST DEVELOPEMENTS SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului României prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel SC IMOPOST DEVELOPMENTS SA.

În această modalitate, spune DNA, statul român a fost prejudiciat cu suma de 8.619.787 euro.

Potrivit DNA, SC IMOPOST DEVELOPEMENTS SA s-a constituit la data de 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între CN Poşta Română SA, SC PROCEMA SA, SC COMNORD SA şi două persoane fizice. Scopul constituirii SC IMOPOST DEVELOPMENTS SA este demolarea de către societate a clădirilor existente pe terenul din Bucureşti, Calea Victoriei 133-135 şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 să fie adus de CN Poşta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate.

În tot acest demers s-a urmărit favorizarea concernului SC PROCEMA SA - SC COMNORD SA astfel că, la nivelul anului 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri: ignorarea faptului că imobilul din Calea Victoriei este bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia., precizează DNA.

Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC IMOPOST SA, inculpaţii Toader Dan Mihai, Lepădatu Emanoil şi Marinescu Andrei, în calitate de director general, director economic executiv şi, respectiv, director al Direcţiei de Dezvoltare Strategică, au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a imobilului.

Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poştei Române în cel al IMOPOST trebuia însoţită de o evaluare a terenului astfel că firma inculpatului Folfă Ioan, SC TOPCADEX 99 SRL, a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro. Având în vedere faptul că acest raport de evaluare trebuia întocmit de către un expert judiciar, iar Folfă Ioan nu avea această calitate, acesta a modificat raportul, a semnat în fals în locul unui expert din cadrul firmei sale şi a aplicat ştampila acestuia de expert judiciar. Atât Folfă Ioan cât şi expertul avuseseră anterior colaborări cu SC PROCEMA SA şi SC COMNORD SA iar inculpatul Lepădatu Emanoil, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de selecţie a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asigurat că SC TOPCADEX 99 SRL va realiza evaluarea terenului, pentru ca imobilul să fie evaluat de o firmă apropiată consorţiului şi girând practic subevaluarea imobilului.

Având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poştei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, inculpatul Nagy Zsolt, în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Poştei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, era acţionar unic al CNPR, iar din anul 2006, acţionar majoritar.

Inculpatul Zsolt Nagy a întocmit nota de fundamentare şi proiectul HG 377/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.550/1996 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul Bucureşti, în administrarea Companiei Naţionale "Poşta Română" - SA. Prin această Hotărâre de Guvern s-a stabilit că "imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public" şi se elimină cuvântul "publică" din HG 550/1996. Practic, Zsolt Nagy a iniţiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, în vederea promovării intereselor private ale consorţiului format din SC PROCEMA SA şi SC COMNORD SA.

"La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal", arată DNA.

Cei doi miniştri de resort au avizat acest proiect în regim de urgenţă, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative şi a prevederilor legale care stabileau că trecerea unui imobil din proprietate publică în proprietatea privată a statului se putea face numai printr-o hotărâre care să prevadă expres acest lucru, susţine DNA.

Cu toate acestea, în 25 aprilie 2007, Guvernul României a adoptat HG 377/2007 prin care s-a consfinţit definitiv trecerea bunului în domeniul privat al statului. Prin aceasta SC IMOPOST DEVELOPMENTS SA a obţinut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din Calea Victoriei, nr.133-135 şi, în mod indirect, Consorţiul SC PROCEMA SA - SC COMNORD SA a obţinut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC IMOPOST DEVELOPMENTS SA.

Prejudiciul cauzat statului român prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului proprietate publică a statului român din Calea Victoriei nr.133-135 este în valoare de 8.619.787 de euro, reprezentând valoarea de piaţă a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de construcţii din care s-a scăzut costul demolării clădirii, întrucât clădirile existente pe teren au fost demolate de către SC IMOPOST SA.

În 17 septembrie 2007, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a solicitat preşedintelui României, Traian Băsescu, în temeiul art.12,16 al.2 şi art.19 din Legea 115/1999 republicată, privind responsabilitatea ministerială cererea privind începerea urmăririi penale faţă de Zsolt Nagy - ministrul Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi Tudor Alexandru Chiuariu - ministrul Justiţiei de atunci.

Prin cererea din data de 16 ianuarie 2008 a preşedintelui României, adresată ministrului interimar al Justiţiei, s-a solicitat declanşarea procedurilor legale pentru urmărea penală a numiţilor Zsolt Nagy - fost ministrul al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi Chiuariu Tudor Alexandru - fost ministrul al justiţiei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 10 septembrie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că s-a sesizat în urma unei ştiri de televiziune cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, precum şi cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi în diferite firme.

DNA vorbea despre dosarul penal 218/P/2006, înregistrat în luna septembrie 2006, adică un an mai devreme, spunând că se efectuează acte premergătoare cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, precum şi cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi, în diferite societăţi comerciale, şi cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public şi privat al statului, ca urmare a acestor activităţi.

În acest dosar, în cursul lunii aprilie 2007, ca urmare a unei ştiri apărute la 25 aprilie 2007 pe postul de televiziune "The Money Channel" legată de asocierea Poştei Române cu două societăţi comerciale pe acţiuni, procurorii au extins verificările cu privire la modul în care, imobilul situat în Bucureşti, Calea Victoriei 133-135, definit ca fiind proprietate publică a statului, conform HG 550/1996 şi HG 1.034/2001, a fost constituit de către Compania Naţională Poşta Română ca aport la capitalul social al unei firme private SC Imopost Developments SA.

Cercetările au presupus, între altele, şi verificarea împrejurărilor emiterii HG 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Justiţiei, precum şi a documentaţiei şi avizelor necesare, preciza DNA.

În apărarea sa, Tudor Chiuariu arăta că la avizarea HG 377/2007 privind terenul din calea Victoriei 133-135 din Capitală s-a avut în vedere certificatul de atestare a dreptului de proprietate al Companiei Poşta Română, iar decizia Executivului nu scoate terenul în cauză din proprietatea statului. Concret, HG 377/2007 nu schimbă în vreun fel regimul juridic al terenului în cauză.

Decizia de marţi poate fi contestată la completul de cinci judecători al ICCJ.