Cel mai vechi genom complet din Egiptul antic confirmă origini nord-africane și legături cu Mesopotamia

ADN-ul aparține unui bărbat care a trăit acum 5.000 de ani, în timpul Vechiului Regat egiptean, și relevă o moștenire genetică mixtă: predominant nord-africană, dar cu o contribuție semnificativă din Mesopotamia, scrie Live Science.

Genomul complet al celui mai vechi egiptean antic dezvăluie o moștenire nord-africană și mesopotamiană

Bărbatul a fost descoperit în 1902 într-un mormânt din Nuwayrat, Egiptul de Sus, înmormântat într-un vas ceramic amplasat într-o groapă săpată în piatră. Acest tip de îngropare, rar și elaborat, a contribuit la păstrarea remarcabilă a ADN-ului, permițând cercetătorilor să extragă și să secvențieze două probe din rădăcinile dinților săi.

Studiul, publicat pe 2 iulie în revista Nature, a constatat că aproximativ 80% din genomul bărbatului provine din populații nord-africane neolitice, iar 20% este legat de regiunea estică a Semilunii Fertile, care include Mesopotamia. Descoperirea confirmă influențele reciproce dintre civilizațiile egipteană și mesopotamiană nu doar la nivel cultural, ci și genetic.

ADN-ul celui mai vechi egiptean oferă detalii despre viața și statutul său social

Datarea cu radiocarbon indică faptul că bărbatul a trăit între anii 2855 și 2570 î.Hr., în epoca construcției Marii Piramide din Giza. A trăit între 44 și 64 de ani, o vârstă avansată pentru acea perioadă. Analiza oaselor indică semne de muncă fizică intensă, dar și o poziție socială privilegiată, sugerând că ar fi putut fi un olar de rang înalt.

Cea mai veche secvențiere completă de ADN egiptean schimbă înțelegerea originii populației Egiptului antic

Potrivit cercetătoarei Adeline Morez Jacobs, de la Universitatea din Padova, descoperirea susține teoria că o parte semnificativă a populației Egiptului antic avea origini locale nord-africane. Totodată, conexiunile genetice cu Mesopotamia sprijină ideea unor migrații și schimburi interregionale complexe, mai profunde decât indicau artefactele arheologice.

Cercetătorii subliniază însă că este vorba de un singur individ și că sunt necesare mai multe secvențieri pentru a înțelege pe deplin diversitatea genetică a Egiptului antic.