Celule suşă cardiace, folosite cu succes pentru a repara muşchiul inimii

Studiul, publicat în revista medicală Lancet, a fost conceput pentru ca oamenii de ştiinţă de la University of Louisville, din Statele Unite ale Americii, să testeze nivelul de siguranţă al acestei proceduri medicale. Savanţii au constatat cu această ocazie şi o îmbunătăţire a capacităţii inimii de a pompa sânge în organismul pacientului.

Autorii au declarat că aceste rezultate sunt "foarte încurajatoare".

Alţi experţi consideră că tehnicile medicale care folosesc celule suşă extrase din măduva spinării sunt mai avansate, dar, pentru a oficializa această ipoteză, este nevoie de studii mai ample.

Oamenii de ştiinţă au declarat că acesta a fost primul caz raportat comunităţii ştiinţifice internaţionale în care celulele suşă cardiace au fost utilizate cu succes în tratarea unor afecţiuni cardiace umane. Ele au fost folosite în trecut în câteva teste realizate pe animale.

Testul preliminar a fost realizat pe pacienţi care sufereau de insuficienţă cardiacă şi care au suportat o operaţie de bypass cardiac. În timpul procedurii, medicii au extras o bucată din ţesutul cardiac, din atriul drept al inimii.

În timp ce pacientul era cusut, savanţii au izolat celulele suşă cardiace din acea mostră de ţesută, pe care le-au cultivat apoi în laborator până când au obţinut circa 2 milioane de astfel de celule suşă pentru fiecare pacient. Celulele au fost apoi injectate în corpul pacienţilor, după 100 de zile de la prelevare.

Medicii au măsurat apoi cât de eficientă era inima fiecărui pacient în timp ce pompează sânge, folosind fracţia de ejecţie a ventriculului stâng - cantitatea de sânge care părăseşte acel ventricul, raportată la fiecare bătaie a inimii.

Pentru cei 14 pacienţi care au beneficiat de acest tratament, procentul a crescut de la 30,3%, la începutul studiului, la 38,5%, la patru luni de la începerea tratamentului.

Pentru cei şapte pacienţi care nu au primit tratamentul cu celule suşă, medicii nu au constatat nicio modificare a fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng.

Studiul a fost coordonat de medicul Roberto Bolli de la University of Louisville.