Cinci mituri ale alimentaţiei sănătoase

Odată cu dezvoltarea recentă a ştiinţelor care pun accentul pe principiile alimentaţiei sănătoase, nutriţioniştii britanici au alcătuit o listă cu cinci mituri pe care persoanele aflate la dietă ar trebui să le aibă în vedere înainte de a începe un anumit regim alimentar, relatează ivillage.com.

192 afișări
Imaginea articolului Cinci mituri ale alimentaţiei sănătoase

Cinci mituri ale alimentaţiei sănătoase (Imagine: Lucian Alecu/Mediafax Foto)

Exerciţiile fizice, controlul porţiilor zilnice alimentare şi principiile generale ale unei alimentaţii sănătoase necesită o mare putere de voinţă din partea persoanelor care doresc să beneficieze de pe urma unei diete sănătoase. Oamenii nu doresc să dea greş atunci când încep un regim alimentar, din acest motiv, nutriţioniştii britanici au alcătuit lista celor cinci mituri principale din alimentaţia actuală, de care ar trebui să se ţină cont înainte de a începe un anumit regim.

Mitul 1: Toate fructele oferă avantaje nutriţionale egale

Bazându-se pe această impresie, multe persoane au constatat în perioadele de vară că nu se puteau sătura din cantităţile prescrise de pepene roşu, ajungând să consume în cele din urmă o jumătate de pepene roşu în fiecare zi. Organismul lor primea astfel sute de calorii şi în cele din urmă, în loc să slăbească, acele persoane s-au îngrăşat. Motivul acestei luări în greutate nu a constat în faptul că pepenele roşu nu ar reprezenta o opţiune alimentară sănătoasă, ci în faptul că au mâncat cantităţi mult prea mari. Gustul dulce al pepenelui roşu face ca acest fruct să reprezinte un substitut excelent pentru desert, însă conţinutul său ridicat de apă nu conferă senzaţia de saţietate. Persoanele care doresc să slăbească sau să îşi menţină greutatea corporală la acelaşi nivel, trebuie să consume pepene roşu în cantităţi moderate.

Cele mai sănătoase fructe prezintă un conţinut scăzut de zahăr şi sunt bogate în fibre, aşa cum este cazul grepfruitului, bogat totodată şi în enzime care ard grăsimile. Un măr pe zi reprezintă o altă alegere excelentă, deoarece merele au puţine calorii şi grăsimi, conţinând în acelaşi timp o serie de enzime care dau senzaţia de saţietate. O altă opţiune sănătoasă este banana, care are un conţinut ridicat de fibre şi reprezintă alimentul ideal între mese.

Mitul 2: Ciocolata este dăunătoare

Nimic nu este mai departe de adevăr. De fapt, ciocolata este considerată de mulţi nutriţionişti drept un "super-aliment", iar o tabletă de ciocolată consumată de câteva ori pe săptămână reprezintă o alternativă sănătoasă. Este important de reţinut totuşi faptul că nu toate sortimentele de ciocolată sunt fabricate după aceeaşi reţetă, avantajele lor variind în funcţie de ingredientele folosite.

Batoanele de ciocolată din comerţ sunt de cele mai multe ori delicioase, însă, în cea mai mare parte a cazurilor, nu au acel tip de ciocolată potrivit dietelor. Beneficiile ciocolatei provin din flavonoizii şi antioxidanţii din pudra de cacao, prezenţi în concentraţii ridicate în ciocolata neagră. Sortimentele de ciocolată în care concentraţia de cacao este de peste 60% sunt cele mai sănătoase. Din păcate, ciocolata cu lapte şi ciocolata albă nu prezintă aceste beneficii, iar multe dintre tabletele de ciocolată aflate în comerţ conţin cantităţi suplimentare de zahăr, grăsimi, sirop şi conservanţi.

Mitul 3: Trebuie să evitaţi toate restaurantele de tip fast food

Multe dintre restaurantele de tip fast food s-au conformat tendinţei mondiale de pe piaţa alimentară şi au introdus în meniurile lor diverse preparate considerate opţiuni alimentare sănătoase. Oferind în prezent diverse sortimente de supe şi numeroase tipuri de salate vegetariene, restaurantele fast food au ajuns la concluzia că zilele în care meniurile lor se bazau pe cartofi prăjiţi unsuroşi şi pe hamburgeri cu multă grăsime sunt de mult apuse.

Multe dintre aceste restaurante oferă în meniurile lor cartofi copţi, pui pe grill în folie şi chiar porumb fiert sau copt. Există însă în continuare o serie de "capcane" alimentare, deoarece aceste alimente sănătoase sunt adeseori propuse cu glazuri sau topinguri bogate în zahăr, sare sau grăsime. De exemplu, cartofii reprezintă o sursă excelentă de vitamine şi minerale şi conţin doar 150 de calorii. Ei sunt însă adeseori serviţi împreună cu diverse topinguri considerate "periculoase" pentru sănătate, precum unt, smântână sau sosuri, care ridică semnificativ numărul de calorii consumate, crescând totodată concentraţia de grăsimi. În cazul în care aveţi dubii, solicitaţi eticheta nutriţională a preparatului comandat, care, începând din 2010, a devenit obligatorie în multe dintre restaurantele de tipul fast food.

Mitul 4: Salatele vă ajută să slăbiţi

Această afirmaţie poate fi adevărată, însă ar trebui să încercaţi să vă amintiţi mai întâi dacă aţi reuşit vreodată să mâncaţi un bol plin de salată, fără sosuri şi fără topinguri. Salatele servite de restaurante conţin bucăţi de şuncă, crutoane, bucăţi de pui prăjit şi diverse sosuri bogate în grăsimi şi calorii. Pe de altă parte, dacă alegeţi să mâncaţi doar frunzele din salată, senzaţia de foame va reapărea cu siguranţă peste câteva ore şi riscaţi în cele din urmă să mâncaţi mai mult decât v-aţi propus.

Regula de aur a salatelor: O salată sănătoasă constă într-o varietate de legume, verdeţuri amestecate şi diverse seminţe, dense din punct de vedere nutriţional, precum boabele de mazăre, de fasole sau migdalele. Folosiţi o linguriţă de oţet pe post de sos.

Mitul 5: O concentraţie mică de grăsimi înseamnă că nu este nevoie de controlul porţiilor

Atunci când citiţi cuvintele "conţinut scăzut de grăsimi" sau "fără grăsimi" pe eticheta unui produs, ar trebui să fiţi extrem de atent. Contrar părerii generale, aceşti termeni nu înseamnă neapărat că produsele în cauză sunt sănătoase. În anumite cazuri, aceste alimente conţin acelaşi număr de calorii ca şi versiunile lor obişnuite, deoarece producătorii adaugă zahăr pentru a suplini gustul pierdut prin îndepărtarea grăsimilor. Mai mult zahăr înseamnă mai multe calorii, care pot duce la creşterea în greutate.

Adiţional, grăsimile pot fi comercializate în forme variate, dintre care unele pot fi benefice pentru sănătate, precum cele monosaturate, care se găsesc în seminţe şi în uleiul de măsline. Grăsimile reprezintă totuşi o parte esenţială din orice dietă sănătoasă.

În orice caz, controlul porţiilor zilnice este obligatoriu. Controlul caloriilor consumate comparativ cu numărul caloriilor arse reprezintă cheia oricărei diete. Secretul unui regim alimentar sănătos constă în consumul zilnic al unor porţii rezonabile de alimente cu un conţinut sărac în grăsimi nesănătoase dar care au o valoare mare nutriţională. De exemplu, ar fi de preferat să mâncaţi o pungă de migdale decât un pachet întreg de biscuiţi "fără grăsimi".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici