Doi foşti membri ai OMS nu văd o justificare ştiinţifică în echivalarea tutunului încălzit cu cel convenţional

În data de 16 ianuarie, Consiliul Miniştrilor a aprobat un Decret Regal prin care se impune obligativitatea etichetării tutunului încălzit cu aceleaşi avertismente de sănătate folosite şi pentru ţigările convenţionale. Nu doar atât, ci se interzice şi vânzarea tutunului încălzit care conţine arome caracteristice.

Aceasta este o măsură susţinută atât de OMS, cât şi de Europa, în vederea reducerii numărului de fumători. Cu toate acestea, în timp ce această măsură a fost luată în Spania, experţi de renume, prezenţi la Forumul Latino-American privind Nicotina şi Reducerea Riscului - desfăşurat în aceste zile în Panama - nu sunt de acord cu astfel de decizii.

Conform informaţiilor relatate de El Digital Panamá , participanţii afirmă că politicile împotriva produselor cu vapori şi a altor produse din tutun fără ardere „nu au susţinere ştiinţifică”. Potrivit lui Rafael Lara Liy, profesor la Universitatea Autonomă din Mexic , „există o campanie de dezinformare absolută” cu privire la acest tip de tutun încălzit, motiv pentru care „se impun interdicţii fără să existe motive reale pentru a face acest lucru”.

Lara consideră că este crucial ca situaţia să fie analizată pentru a recunoaş2te şi a aborda problema fumatului: „Este necesar ca guvernul, înainte de a stabili politici publice, să cunoască dovezile ştiinţifice şi să aibă propuneri în conformitate cu realitatea". Prin urmare, a afirmat că „nu poate exista o interdicţie deschisă fără un motiv real".

În cadrul Forumului s-a discutat despre tutunul încălzit şi produsele cu vapori ca metode de reducere a ratei fumatului în întreaga lume. Acest tip de tutun, deşi dăunător sănătăţii, prezintă mai puţine riscuri decât cel cu ardere.

Un punct de vedere împărtăşit de foşti membri OMS

Epidemiologii Robert Beaglehole şi Ruth Bonita au publicat recent un articol în prestigioasa revistă ştiinţifică The Lancet în care vorbesc despre valorificarea reducerii efectelor nocive ale tutunului. Ambii cred că reducerea efectelor nocive produse de tutun ar trebui să fie o strategie a Convenţiei-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC), similar cu măsurile de reducere a cererii şi ofertei acestor produse.

„Nu există nicio justificare ştiinţifică pentru poziţia OMS conform căreia ţigările electronice şi alte produse noi cu nicotină ar trebui să primească acelaşi tratament ca şi produsele din tutun", susţin ei. Şi afirmă că „acest punct de vedere ignoră o abordare proporţională a riscului".

Ei susţin această viziune pe baza datelor: în unele ţări, reducerea fumatului a coincis tocmai cu introducerea unor produse noi din tutun, cum ar fi ţigările electronice. Cel mai clar exemplu este Noua Zeelandă, unde prevalenţa fumătorilor zilnici a scăzut cu 49% în 5 ani de la apariţia tutunului încălzit.

Prima explicaţie pe care ambii experţi o găsesc pentru astfel de măsuri este lipsa de cunoştinţe despre efectele pe termen lung ale ţigărilor electronice. „Chiar dacă vapingul este sigur, în special pentru nefumători, riscul unor efecte semnificative pe termen lung este probabil scăzut", argumentează ei, în special prin comparaţie cu tutunul care arde. Iar a doua este convingerea că disponibilitatea largă a tutunului încălzit va determina mai mulţi tineri să fumeze. Aceştia afirmă că „deşi procentul tinerilor nefumători care vapează este în creştere, aceasta rămâne destul de scăzută”.