Galaxia Calea Lactee îşi dezvăluie secretele

"Istoria Căii Lactee este gravată în cele mai vechi fragmente ale ei, roiurile globulare şi alte sisteme de stele care au fost martorii întregii evoluţii a galaxiei noastre", a explicat Francesco Ferraro, de la Universitatea Bologna din Italia, unul dintre autorii acestui studiu.

La fel cum arheologii fac săpături pentru a descoperi urme ale civilizaţiilor dispărute, astronomii au observat, dincolo de straturile groase de praf interstelar, bulbul central al galaxiei noastre, unde au găsit o relicvă a trecutului acesteia.

În urma acestor observaţii, realizate cu ajutorul unui instrument de ultimă generaţie, instalat pe telescopul VLT (Very Large Telescope) de pe Muntele Paranal din Chile, oamenii de ştiinţă au putut să constate că stelele din roiul globular Terzan 5 s-au format în epoci diferite.

Unele dintre stele s-au format în urmă cu 12 miliarde de ani, o altă generaţie de stele formându-se şase miliarde de ani mai târziu.

Până recent, savanţii presupuneau că fiecare dintre cele 150 de roiuri globulare - grupări dense de stele în centrul Căii Lactee - conţinea stele de vârste apropiate.

Istoria, mai complexă decât se credea, a roiului globular Terzan 5 i-a determinat pe experţi să considere că ar putea fi vorba de un rest dintr-o galaxie pitică ce a fuzionat cu Calea Lactee atunci când aceasta se afla la începutul procesului ei de formare.

"Terzan 5 ar putea fi primul exemplu de structură care a contribuit la formarea bulbului galactic", a concluzionat Francesco Ferraro, al cărui studiu a fost publicat în revista Nature.

Un alt studiu, coordonat de Jae-Woo Lee, de la Universitatea Sejong din Seul, publicat tot în revista Nature, vine în sprijinul acestei teorii.

Mai multe roiuri globulare, care conţin generaţii diferite de stele, ar fi relicvele unor galaxii pitice care au fuzionat pentru a forma Calea Lactee.

Un astfel de trecut nu era bănuit decât pentru Omega Centauri, cel mai mare roi globular, considerat de specialişti ca fiind o excepţie.