Ultimele sanctuare ale stelelor: 11 locuri de pe Pământ neatinse de poluarea luminoasă

În majoritatea regiunilor populate ale lumii, poluarea luminoasă a acoperit cerul nopții, iar spectacolul stelelor a devenit aproape imposibil de observat cu ochiul liber. Totuși, încă există câteva zone în care întunericul natural nu a fost înghițit de luminile orașelor.

Astrofizicianul și fotograful spaniol Jordi Busqué a călătorit pe mai multe continente pentru a documenta ultimele 11 sanctuare ale stelelor. Sunt locuri rare, în care cerul nocturn își păstrează splendoarea de altădată.

Pasiune născută sub cerul Spaniei

Fascinația lui Busqué pentru cerul înstelat a început în copilărie, într-un mic sat din Spania. „Era atât de multe stele încât nu puteam distinge constelațiile. Simțeam că sar într-o rachetă și plec în spațiu”, povestește astrofizicianul, citat de BBC.

Uimirea de atunci îl însoțește și astăzi în expedițiile sale, spune Busqué.

Sanctuare ale cerului sudic

În deșertul Atacama din Chile, unul dintre cele mai uscate locuri de pe Pământ, el a surprins un arc panoramic al Căii Lactee la aproape 4.000 de metri altitudine. „Aici nu există nori pe timpul noapții, un detaliu esențial dacă vrei să fotografiezi stelele”, a explicat astrofotograful.

Două comete strălucitoare vor trece pe lângă Pământ în această lună. Iată când și cum le puteți vedea

Poluarea luminoasă ascunde cerul: „Copiii de azi ar putea fi ultima generație care mai vede Calea Lactee”

În Bolivia, în mijlocul uriașilor cactuși andini, Busqué a fotografiat Marele Nor al lui Magellan, o galaxie pitică vizibilă doar din emisfera sudică. „Când ești în locuri cu adevărat întunecate, poți vedea galaxii cu ochiul liber”, spune el, subliniind cât de rară a devenit această experiență și de ce numește aceste locuri sanctuare.

În deșerturile de sare ale Altiplano-ului bolivian, la aproape 3.700 de metri altitudine, Busqué a surprins și lumina zodiacală – o strălucire slabă, triunghiulară, produsă de lumina Soarelui reflectată de particulele de praf din sistemul solar. „Doar primăvara și toamna se ridică aproape vertical”, a explicat el. În tradiția musulmană, fenomenul este cunoscut drept „falsul răsărit”, deoarece poate fi confundat cu zorii adevărați în nopțile întunecate deșertice.

Magia nopții în Sahara și Maroc

Într-o oază din Deșertul Sahara, Busqué a fotografiat forme difuze asemănătoare unor nori, vizibile cu ochiul liber. Galileo a descoperit în 1610 că acești „nori” sunt alte sanctuare cerești, roiuri dense de milioane de stele. Pe coasta atlantică a Marocului, a surprins o strălucire foarte fină produsă de lumina stelelor, mai puternică spre mare decât spre uscat – lumină folosită de puii de broască țestoasă pentru a se orienta către ocean. Poluarea luminoasă îi derutează însă, făcându-i uneori să meargă în direcția opusă.

Între Țara de Foc și munții Patagoniei

Un alt moment unic a găsit pe coasta Țării de Foc, în Argentina. Stelele se reflectau într-o oglindă de apă lăsată în urmă de maree. „În unele locuri, aproape simți că poți atinge stelele”, a mărturisit spaniolul îndrăgostit de cerul nopților.

Pentru a surprinde imaginea celebrului Cerro Torre din Patagonia, a trebuit să revină de trei ori, din cauza norilor care acoperă aproape permanent vârful. Fotografia nu redă numai muntele, ci și diversitatea culorilor de pe cer. „Stelele mai roșii sunt mai reci și mai bătrâne decât cele albastre”, a explicat astrofizicianul.

Cerro Torre este un vârf muntos spectaculos din Anzii Patagonici, aflat la granița dintre Argentina și Chile. Considerat unul dintre cei mai dificili munți din lume, Cerro Torre impresionează prin pereții săi aproape verticali, acoperiți de gheață și sculptați de vânturile puternice ale Patagoniei.

Ceruri rare: Europa și Bolivia

În Europa, locurile complet ferite de poluarea luminoasă sunt din ce în ce mai rare. În zonele montane ale Pirineilor, însă, o parte a cerului rămâne încă întunecată. Acolo, Busqué a realizat o fotografie într-un cimitir, surprinzând „senzația de eternitate” pe care ți-o dă contemplarea stelelor.

În alt colț al lumii, pe întinderea de sare Uyuni din Bolivia, și-a făcut un autoportret întins pe sol. „Când stai culcat într-un loc fără copaci și fără obiecte înalte, vezi doar stele și e foarte ușor să îți imaginezi că plutești în spațiu sau pe suprafața Lunii”, spune el.

În jurul lumii, după cerul perfect

De la Maroc la Patagonia și de la Canare la Altiplano, fotografiile lui Busqué arată cerul așa cum îl contempla omenirea în urmă cu sute de ani. Vast, profund și copleșitor, înainte ca poluarea luminoasă să îl estompeze.

Jordi Busqué călătorește prin lume ca fotograf documentarist și comunicator științific în căutarea ultimelor locuri de pe Pământ unde încă poți vedea nopți cu adevărat întunecate și pline de stele.