INTERVIU - Luc Montagnier: Prevenţia este medicina viitorului, sănătatea trebuie scoasă din spitale. Ce alimentaţie recomandă profesorul

Profesorul Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 2008 pentru descoperirea virusului HIV, consideră că pacientul nu este o cifră, un caz, un subiect, ci o fiinţă umană căreia să trebuie i se acorde timp, să fie ascultată, iar "prevenţia este medicina viitorului".

5344 afişări
Imaginea articolului INTERVIU - Luc Montagnier: Prevenţia este medicina viitorului, sănătatea trebuie scoasă din spitale. Ce alimentaţie recomandă profesorul

Luc Montagnier (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Una dintre somităţile medicinei mondiale, profesorul Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 2008 pentru descoperirea virusului HIV (împreună cu Françoise Barre-Sinoussi în 1983), s-a aflat pentru două zile la Bucureşti, acordând un interviu pentru ”Ce se întâmplă, doctore?”, Mediafax, gandul.info şi Ziarul Financiar, în care a vorbit despre medicină, educaţie medicală, alimentaţie.

Luc Montagnier a fost prezent în România ca invitat al proiectului Momentul Magellan al Medicinei. Montagnier prezidează din 1993 Fundaţia mondială de cercetare şi prevenire contra SIDA, asociată UNESCO, dar studiază în paralel bolile cronice, stresul oxidativ şi posibila origine infecţioasă a acestor boli.

Potrivit profesorului Montagnier, medicina evoluează şi apar ipoteze noi, speranţe noi, se infirmă teorii şi apar noi întrebări. Astfel, speranţa de viaţă a crescut în medie cu 30 de ani, viaţa se îmbunătăţeşte considerabil datorită noilor descoperiri tehnologice ce se aplică în toate domeniile de la medicină, alimentaţie, construcţii, industria cosmetică etc. Cu toate acestea, pe frontul opus virusurile, bacteriile, maladiile atacă în continuare şi apar boli grave la vârste fragede şi foarte fragede spre surpriza medicilor, dar mai ales la maturitate: cancere, reumatisme, boli neuro-degenerative, cardiovasculare – probleme care uneori pot fi ţinute în frâu cu tratamente corespunzătoare, dar foarte rar complet vindecabile.

Prof. Luc Montagnier face parte dintre acei specialişti care consideră că la vremuri noi apar situaţii noi (astăzi în multe cazuri, un pacient suferă nu doar de una, ci de mai multe afecţiuni grave simultan) şi se impun soluţii noi, medicina fiind pusă în situaţia să aibă o altă abordare. "Medicul se găseşte azi, de multe ori, în faţa unor boli complexe care au cauze multiple, ce se adaugă una celeilalte, pentru ca, într-o zi, să se declanşeze o catastrofă neprevăzută dinainte, dar nu imposibil de prevăzut. Iată marele pariu al medicinei actuale: să prevină apariţia bolilor cronice şi să ne înarmeze anticipat în acest scop!", spune Montagnier.

El a explicat în interviu că aşa s-a născut conceptul de "medicina celor 4 P": P1 – predictivă (anticipativă), P2 – preventivă, P3 – personalizată şi P4 – participativă. Montagnier porneşte de la ideea că "pacientul nu este o cifră, un caz, un subiect, ci este o fiinţă umană căreia să trebuie i se acorde timp, să fie ascultată şi alături de care să se poarte un dialog constructiv". Potrivit acestuia, pentru a putea fi aplicată "medicina celor 4 P", sistemele de sănătate trebuie să-şi reînnoiască metodele în direcţia unei abordări holistice a îngrijirilor centrate pe persoană şi pe relaţii interpersonale şi nu pe boală.

De asemenea, profesorul consideră că populaţia trebuie educată în spiritul prevenţiei. "Să scoatem sănătatea din spitale şi să o dezvoltăm mai mult în şcoli, în întreprinderi, oriunde în cotidianul indivizilor", recomandă laureatul premiului Nobel.

Luc Motagnier susţine că până când un individ ajunge la medic să-i ceară ajutorul pentru restabilirea sănătăţii trebuie să fie atent la modul în care trăieşte, la alimentaţie, odihnă, combaterea stresului excesiv.

- Alimentaţia naturală

Pentru buna funcţionare a organismului, profesorul recomandă alegerea fructelor, legumelor, plantelor proaspete sau cât mai puţin prelucrate termic deoarece doar aşa ne putem bucura de antioxidanţii de care dispun.

"Cei mai buni antioxidanţi vin din surse naturale", spune profesorul. Aceşti antioxidanţi contraatacă radicalii liberi menţinând astfel starea de sănătate. “Este indicat să utilizăm combinaţii de antioxidanţi, nu doar unul singur, spre exemplu, vitaminele E şi C formează împreună una dintre cele mai bune combinaţii antioxidante", completează cercetătorul. Însă tot ceea ce este în exces strică, inclusiv o cantitate prea mare de antioxidanţi în organism dăunează, spune Luc Montagnier. "Nu luaţi suplimente alimentare fără consultul unui specialist", avertizează el.

La întrebarea: "Ce părere aveţi despre aşa-numitele fructe-minune ce fac furori în întreaga lume – acai, goji – pentru puterea lor antioxidantă?", profesorul atrage din nou atenţia că o cantitate prea mare de antioxidanţi nu aduce beneficii organismului, din contră şi deci nu trebuie consumaţi în exces. O alimentaţie echilibrată trebuie să conţină cantităţi moderate de zaharuri, de proteine şi grăsimi, mai ales sub formă de acizi graşi polinesaturaţi, spune profesorul, arătând că eficacitatea acestor lipide depinde de un bun echilibru: raportul între Omega 6 (dintre care acidul linoleic) şi Omega 3 (dintre care acidul alfa-linoleic) trebuie să respecte o proporţie de 5 la 1. Sursele de Omega 3 şi Omega 6 sunt somonul, tonul, sardinele, uleiul de măsline extravirgin, nucile, seminţele de cânepă, uleiul de cânepă.

- Stresul psihologic, poluarea, alimentaţia procesată

Luc Montagnier susţine că stresul, până la un punct, are un rol pozitiv în buna funcţionare a organismului, însă atunci când o persoană se confruntă de ani de zile cu situaţii extrem de stresante, are o alimentaţie dezorganizată şi deficitară în nutrienţi, fumează, consumă alcool, este sedentară şi nu face nimic pentru a se relaxa şi scăpa de încărcătura psihologică negativă, pot apărea problemele de sănătate, iar unele boli deja existente se pot agrava.

"La 45 de ani toţi ne confruntăm cu stresul oxidativ, aşa că trebuie să facem teste biologice pentru a depista nivelurile oxidanţi/ antioxidanţi şi carenţele acestora", atrage atenţia prof. Montagnier. Putem ajunge la echilibru prin alimentaţie specifică şi suplimente alimentare prescrise de medic în urma rezultatelor analizelor. Stresul oxidativ este un sindrom biochimic, cauzat de prezenţa radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt atomii şi moleculele sub-produşi instabili, extrem de reactivi ai oxigenului, din aerul pe care îl respirăm şi ai metabolismului esenţial. Radicalii liberi joacă un rol major în organism, ambivalent, atât pozitiv, cât şi negativ. Radicalii liberi, când nu sunt în exces, au un rol benefic pentru organism, jucând, probabil, un rol fiziologic în schimbul de informaţii dintre celule. Anumite celule specializate, precum globulele albe, sintetizează radicalii liberi pentru a distruge bacteriile.

Pe de altă parte, moleculele oxidante activează factori de transcripţie a genelor implicate în diviziunea celulară sau în apărarea imunitară. Dacă se găsesc în exces insuportabil pentru corp, provenind din surse exogene, legate de poluanţi chimici, radiaţii, agenţi infecţioşi, alimentaţie, din stresul psihologic sau din surse endogene, atunci sistemele noastre naturale de apărare anti-oxidantă sunt depăşite, iar corpul intră într-o stare de stres oxidativ, cu urmări de o extindere greu de imaginat asupra sănătăţii individului. Din fericire, în mod natural suntem înarmaţi pentru a neutraliza radicalii liberi când încep să reprezinte un pericol, prin producţia de antioxidanţi endogen.

De asemenea, profesorul Montagnier ne mai sfătuieşte: "Putem combate stresul făcând ceea ce ne place. Plăcerea duce la dispariţia stresului, deci nu uitaţi să faceţi zi de zi activităţi care vă fac plăcere".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici