Microgravitația de pe ISS schimbă comportamentul virusurilor bacteriofage și evoluția bacteriilor
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Wisconsin-Madison, demonstrează că infecțiile bacteriene pot fi întârziate în spațiu, iar evoluția genetică a microorganismelor este diferită față de condițiile de pe Pământ, scrie Gizmondo.
Stația Spațială Internațională este un mediu închis, iar ecosistemul său microbian se dezvoltă în condiții extreme. Oamenii de știință au observat că virusurile bacteriofage pe ISS, în condiții de microgravitație, întâlnesc mai greu bacteriile gazdă, ceea ce încetinește procesul de infectare.
Rolul microgravitației
Pentru a analiza efectele microgravitației, cercetătorii au trimis pe ISS eprubete cu culturi de E.coli și bacteriofagi T7, în timp ce un set identic a fost păstrat pe Pământ. Probele au fost incubate timp de câteva ore și până la 23 de zile. Rezultatele au arătat că, în microgravitație, infecțiile nu au progresat la fel de rapid ca în condiții terestre.
„Amestecarea redusă a fluidelor în microgravitație scade rata de întâlnire dintre virusuri și bacterii”, a explicat dr. Phil Huss.
Această încetinire a procesului de infectare demonstrează că microgravitația de pe ISS influențează direct dinamica ecosistemelor microbiene.
După 23 de zile în spațiu, cercetătorii au descoperit mutații specifice microgravitației în genomul virusurilor. Aceste modificări genetice au afectat structura virusurilor și modul în care acestea interacționează cu bacteriile. Dr. Srivatsan Raman, coautor al studiului, a subliniat că unele dintre aceste virusuri mutate ar putea fi eficiente în distrugerea bacteriilor rezistente la tratamentele clasice.
Astfel, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS nu doar că evoluează diferit, ci ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea de noi terapii.
Implicațiile studiului pentru medicina de pe Pământ
Descoperirile au implicații majore pentru medicina terestră. Terapia bacteriofagică este văzută ca o alternativă promițătoare la antibiotice, mai ales în contextul creșterii rezistenței bacteriene. Studiul sugerează că microgravitația ar putea ajuta la identificarea unor combinații genetice noi, capabile să combată bacterii periculoase precum cele responsabile de pneumonie, sepsis sau salmonella.
În același timp, rezultatele indică faptul că microbii nu stagnează evolutiv în spațiu, ci se adaptează activ la condițiile de microgravitație. Aceasta înseamnă că viitoarele misiuni spațiale de lungă durată vor trebui să ia în calcul evoluția microorganismelor la bord.
Cercetătorii anunță că sunt necesare experimente suplimentare, în condiții mai complexe, pentru a valorifica pe deplin potențialul descoperirilor. Totuși, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS deschid o nouă direcție de cercetare cu impact major asupra medicinei și biotehnologiei.