Nasul mamiferelor poate detecta pericolul

Nasul mamiferelor este dotat cu receptori specializaţi în detectarea mirosului generat de feromonii emanaţi de animalele din aceeaşi specie care sunt în pericol, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Lausanne.

76 afișări
Imaginea articolului Nasul mamiferelor poate detecta pericolul

Nasul mamiferelor poate detecta pericolul

Potrivit unui articol publicat în revista Science, cercetătorii au efectuat un experiment în cadrul căruia au amplasat un şoarece într-un mediu care includea un recipient de apă şi feromoni de pericol emanaţi de alţi şoareci, constatând că animalul s-a îndepărtat imediat de recipient şi s-a aşezat în partea opusă a locului unde se afla acesta.

Oamenii de ştiinţă au stabilit că, la originea acestei reacţii, se află ganglionul Grueneberg, situat la intrarea în nas şi care include 300-500 de celule. Celulele acestui organ, identificat iniţial în 1973 şi uitat ulterior, folosesc cantităţi proprii de calciu pentru a declanşa un semnal de alarmă la nivelul creierului. Cercetătorii au mai expus şoarecele şi altor mirosuri generate de feromoni şi de laptele maternal, fără a constata însă vreo creştere a concentraţiei de calciu intracelular în ganglionul menţionat. Astfel, echipa a demonstrat că numai mirosul emanat de feromonii de pericol emişi de animalele din aceeaşi specie activează semnalul de alarmă.

Pentru a-şi confirma descoperirea, cercetătorii au apelat la un şoarece căruia i-au extirpat ganglionul Grueneberg. Acesta a putut detecta alte mirosuri, cum ar fi cel al unui biscuite ascuns, însă nu a mai reacţionat la prezenţa feromonilor de alarmă.

Ganglionul este prezent şi în organismul fiinţelor umane, potrivit lui Hans Grueneberg, care l-a descoperit şi i-a numele său. Cercetătorii elveţieni consideră că, în cazul oamenilor, ganglionul menţionat serveşte la detectarea stării de stres la persoanele din jur.

Detectarea semnalelor de alarmă declanşează "componente specifice, cum ar fi imobilizarea sau fuga pentru a scăpa de pericol sau atacator sau chiar atacul pentru apărarea grupului împotriva pericolului", a explicat unul dintre membrii echipei de cercetare.

Un sistem de alertă similar funcţionează şi în cazul altor specii. Astfel, plantele se apără prin producerea unui tanin care obligă animalele rumegătoare să îşi schimbe locul pentru a paşte, în timp ce insectele emană mirosuri prin care avertizează indivizii din aceeaşi specie în legătură cu eventualele pericole.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici