O inimă artificială şi celule suşă, folosite împreună pentru prima dată

Pacientului i-a fost introdusă în organism o inimă artificială, cunoscută sub numele de dispozitivul Jarvic, deoarece inima lui era prea slăbită să mai pompeze sângele în tot corpul. Apoi chirurgii i-au injectat în muşchiul cardiac circa şase milioane de celulele suşă prelevate din propriul lui organism.

Pacientul, Ioannis Manolopoulos, a spus că le datorează viaţa medicilor britanici şi greci care l-au operat. "Dacă lucrurile merg bine, trebuie să mă duc la biserică şi să mă rog, pentru că mă simt norocos că am primit acest aparat şi am şansa unei vieţi normale", a mai declarat acesta.

Echipa de chirurgi care a făcut în premieră această operaţie a fost condusă de britanicul Stephen Westaby, un pionier în folosirea pompelor mecanice Jarvic pentru pacienţii care suferă de insuficienţă cardiacă.

Însă Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie nu subvenţionează acest tip de tratament.

Westaby se bazează în schimb pe finanţare caritabilă sau merge în ţări în care guvernele sunt pregătite să plătească 60.000 de lire sterline pentru acest tip de pompă.

"Mă simt frustrat pentru că toată munca depusă acasă, în Marea Britanie, trebuie să se concretizeze în tratamente în alte ţări", a declarat chirurgul.

"Am contribuit la dezvoltarea unor programe pentru astfel de operaţii în Franţa, Grecia şi Japonia. E timpul să facem acelaşi lucru şi în Marea Britanie", a mai spus el.

Westaby consideră că pompele pentru inimă, cu sau fără celule suşă, ar putea salva anual vieţile a 12.000 de pacienţi care suferă de insuficienţă cardiacă gravă.

Pacientul grec era atât de grav bolnav încât era ţinut în spital de patru luni, fără ca tratamentul medicamentos şi un dispozitiv Jarvic, care i-a fost implantat pentru a îi ajuta inima să se vindece, să îi îmbunătăţească starea de sănătate. Inima lui era mult prea slăbită să mai pompeze sânge în tot corpul.

Chirurgii i-au injectat şase milioane de celule suşă, extrase din măduva coloanei vertebrale, rolul acestora fiind să construiască masă musculară cardiacă şi vase de sânge în zonele afectate ale inimii.

"Sperăm ca această combinaţie de celule suşă şi pompă să le permită pacienţilor să se bucure de viaţă timp de mulţi ani", a spus Christos Papakonstantinou, chirurg la Spitalul Universitar Ahepa din Salonic.

Guvernul grec a decis recent să finanţeze pompele pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă gravă. Implantarea acestor dispozitive permite pacienţilor să iasă din spital fără a necesita ulterior tratament medicamentos.

Însă, în Marea Britanie, Serviciul Naţional de Sănătate finanţează folosirea pompelor numai în cazul pacienţilor care aşteaptă un donator pentru transplant de inimă. Prin acest sistem sunt implantate anual circa 100 de pompe.

Într-o declaraţie oficială, Ministerul britanic al Sănătăţii a spus că, înainte de a lărgi accesul la această tehnologie, ca la un tratament pe termen lung pentru insuficienţa cardiacă în stadiul final, Serviciul Naţional de Sănătate trebuie să se asigure că există avantaje clare. "Vom lua în considerare orice nou studiu asupra pompelor pentru inimă", se mai arată în declaraţie.