Oamenii de ştiinţă spun că au făcut un „pas esenţial” în readucerea la viaţă a păsării dodo

Colossal Biosciences a declarat miercuri că a reuşit pentru prima dată să crească celule germinale primordiale de porumbel. Acesta este un „pas decisiv” în readucerea dodo-ului, care era un tip de porumbel, pentru prima dată după mai bine de 300 de ani, potrivit companiei.

Firma cu sediul în Texas, cunoscută pentru planurile sale spectaculoase de a readuce la viaţă mamuţii lânoşi şi lupii uriaşi, a precizat că a dezvoltat şi găini modificate genetic care vor acţiona ca „mame surogat” pentru dodo, scrie The Guardian.

Aceste găini vor fi injectate cu celule germinale primordiale de la porumbeii Nicobar, rudele cele mai apropiate ale dodo-ului, ceea ce, după editări genetice pentru a recrea forma dorită a corpului şi a capului, le va permite să reproducă dodo.

„Estimativ, credem că mai sunt cinci până la şapte ani până atunci, dar cu siguranţă nu 20 de ani”, a declarat Ben Lamm, directorul executiv al Colossal, despre calendarul revenirii dodo-ului. Colossal colaborează cu organizaţii de conservare pentru a identifica locuri sigure, lipsite de şobolani, în Mauritius, unde specia ar putea să trăiască din nou.

Păsările dodo cutreierau cândva pădurile din Mauritius, în Oceanul Indian, fără prădători naturali, până când oamenii au început să le vâneze masiv, un proces accelerat de expansiunea şi explorarea europeană. Pierderea habitatului şi speciile invazive introduse, precum macacii, porcii şi şobolanii care devastau cuiburile, au pecetluit soarta acestei păsări mari, erbivore şi lipsite de apărare.

De atunci, dodo-ul a devenit un simbol al dispariţiei, însă Colossal afirmă că metodele sale, bazate pe tehnologia de editare genetică Crispr, pot da timpul înapoi şi pot readuce dodo-urile în fostul lor habitat. Beth Shapiro, directoarea ştiinţifică a Colossal, care are un tatuaj cu un dodo pe braţ, a spus că această descoperire „extrem de palpitantă” a venit după un an de muncă pentru editarea genetică a păsărilor, un proces mai complex decât la mamifere.

„Nu este un proces în care, într-o zi, vom arunca pur şi simplu mii de dodo în Mauritius. Evident, va fi un proces lent, atent şi deliberat”, a spus Shapiro. „Dacă putem readuce o pasăre mare, erbivoră, care trăieşte la sol, nu ştim toate consecinţele reintegrării ei în acest peisaj, dar anticipăm că vom avea câteva surprize plăcute”.

Totuşi, unii experţi au ridicat semne de întrebare legate de modul în care trebuie definite aceste specii modificate genetic şi de rolul pe care l-ar avea în ecosisteme degradate de expansiunea umană şi de criza climatică. Leonardo Campagna, biolog evoluţionist la Cornell Lab of Ornithology, a spus că Colossal a făcut „progrese remarcabile”, dar că proiectul legat de dodo se confruntă cu numeroase provocări.