Oamenii moderni s-au aventurat pe teritoriul oamenilor de Neanderthal mult mai devreme decât credeam

Până acum, descoperirile arheologice sugerau că oamenii din specia Homo neanderthalensis au dispărut din Europa cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, la scurt timp după sosirea oamenilor moderni din specia Homo sapiens, fiind dovezi limitate ale întâlnirilor dintre cele două specii. Dar un nou studiu arată acum contrariul. Sunt dovezi că Homo sapiens s-a aventurat în Europa mult mai devreme decât credeam, adânc în teritoriul oamenilor de Neanderthal.

Descoperirea unui dinte de copil şi a sutelor de unelte de piatră într-o peşteră din Franţa de către un grup de arheologi şi paleoantropologi împinge înapoi sosirea Homo sapiens cu aproximativ 54.000 de ani în urmă. Studiul a mai arătat că cele două specii de oameni au trăi într-o peşteră situată în regiunea Rhone din Franţa.

„Ne-am gândit adesea că sosirea oamenilor moderni în Europa a dus la dispariţia destul de rapidă a oamenilor de Neanderthal, dar aceste noi dovezi sugerează că atât apariţia oamenilor moderni în Europa, cât şi dispariţia oamenilor de Neanderthal sunt mult mai complexe decât atât”, a spus într-o declaraţie de presă Chris Stringer, coautorul  studiului.  

Din 1990, echipa de cercetători a investigat cu atenţie sedimentele de pe fundul peşterii. Situl este un punct strategic în peisaj, susţin ei, deoarece râul Ron curge printr-o pantă îngustă între două lanţuri muntoase. Locuitorii sitului ar fi avut vederi clare asupra turmelor de animale, astăzi înlocuite cu linii de căi ferate şi cu o autostradă.

Cercetătorii au descoperit acum sute de mii de obiecte pe care le-au atribuit fie oamenilor moderni, fie oamenilor de Neanderthal. Acestea includ vârfuri de piatră triunghiulare care au fost folosite de Homo sapiens ca vârfuri de suliţă pentru a tăia sau a răzui. Unelte similare din aceeaşi perioadă au fost găsite la 3.000 de kilometri distanţă în Libanul de astăzi.

În peşteră au fost găsite şi rămăşiţe dentare de la cel puţin şapte indivizi din 12 straturi arheologice. Cercetătorii au identificat şase dintre aceşti indivizi  ca fiind din specia Neanderthal. Echipa a găsit şi un molar de la un copil uman modern din specia Homo Sapiens, cu vârsta cuprinsă între doi şi şase ani.

Deşi nu au putut găsi dovezi ale schimburilor culturale între oamenii moderni şi oamenii de Neanderthal care au locuit în peştera respectivă, succesiunea ocupanţilor este semnificativă în sine. Este prima dată când se găsesc dovezi ale faptului că celor două grupuri au trăit succesiv, prin rotaţie, în acelaşi loc.  

Înţelegerea istoriei umane este un proces dificil, dar important. Oamenii moderni au provenit din Africa şi au făcut prima migraţie între 50.000 şi 70.000 de ani în urmă. Hominizii antici au existat şi au coexistat înainte de apariţia lui Homo sapiens. Unele dintre aceste grupuri sunt identificate prin fosile, în timp ce altele prin moştenirea lor genetică.

Multe întrebări rămân fără răspuns acum după studiu, după cum explică cercetătorii într-o postare pe blog în The Conversation . Oamenii moderni au avut o relaţie cu oamenii de Neanderthal, schimbând informaţii de exemplu? S-au încrucişat la un moment dat? Cum au învăţat oamenii moderni despre uneltele de piatră într-o perioadă atât de scurtă?

„Descoperirile sunt cu adevărat interesante şi reprezintă o altă piesă în puzzle-ul despre cum şi când oamenii moderni au ajuns în Europa”, a spus Stringer. „A înţelege mai multe despre suprapunerea dintre oamenii moderni şi alţi hominizi din Eurasia este vitală pentru a înţelege mai multe despre interacţiunile lor şi despre modul în care am devenit ultima specie umană rămasă.”

Studiul a fost publicat în revista Science Advances şi pe ZME Science.