Persoanele care suferă de insomnie, de şapte ori mai predispuse la accidente mortale

"Numărul celor care suferă de tulburări de somn a crescut de trei ori în ultimii ani. În România nu există date oficiale despre incidenţa apneei obstructive în somn (SAS), însă, conform datelor estimate de către Societatea Română de Pneumologie, există aproximativ un milion de pacienţi adulţi cu SAS, care nu sunt diagnosticaţi din cauza lipsei de informare sau care sunt netrataţi din cauza dificultăţii accesului la tratament şi a costurilor mari pentru achiziţia aparaturii. În toată ţara, în perioada 2004 - 2010, s-au făcut aproximativ 8.000 de diagnosticări din care s-au tratat 2.500 de pacienţi", a precizat Florin Mihălţan, într-o conferinţă de presă organizată la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", cu ocazia Zilei Internaţionale a Somnului.

Ziua Internaţională a Somnului este marcată în acest an pe 18 martie, sub sloganul "Dormi bine, creşti sănătos", tema reliefând importanţa somnului pentru toate vârstele.

Problemele de somn constituie o epidemie globală ce ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii a până la 45% din populaţia lumii. Majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau tratate.

"Din păcate, până acum, mai puţin de o treime dintre cei suferinzi caută ajutor specializat. O mai bună înţelegere a condiţiilor de somn şi mai multe cercetări în această arie vor ajuta la diminuarea greutăţilor aduse societăţii de tulburările de somn. Din păcate, în România, deşi se practică somnologia de 15 ani, există două mari probleme: nu există încă competenţe recunoscute în specialitate, iar Casa de Asigurări refuză să acopere o parte din costurile terapeutice absolut necesare bolnavilor", a spus Mihălţan.

În Romania sunt 49 de laboratoare de somnologie, atât în centrele universitare consacrate precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa, cât şi în alte oraşe importante din ţară, a mai spus acesta. O problemă este că, pe lângă faptul că nu există suficiente laboratoare pentru stabilirea diagnosticului de apnee în somn, cele create nu sunt acreditate.

Investiţia într-un astfel de laborator, în funcţie de tipul de laborator şi de dotare, se situează între 8.000 de euro şi 30.000 de euro.

Laboratoarele beneficiază de un somnograf pentru diagnosticul Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, central şi mixt şi AutoCpap (un aparat pentru presiune continuă pozitivă, care prin intermediul unei măşti speciale împinge aerul şi ţine deschise căile respiratorii superioare, corectându-se apneea şi implicit sforăitul), iar echiparea laboratorului este cea standard unei rezerve de spital.

Apneea obstructivă în somn (SAS) este o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin pauze respiratorii de cel putin 10 secunde, repetate şi frecvente în timpul somnului. Se manifestă prin somnolenţă excesivă în timpul zilei, tulburări de memorie şi concentrare, depresie, oboseală cronică, reducerea vigilenţei. Riscurile sociale şi medicale asociate cu apneea obstructivă în somn netratată sunt accidente rutiere, accidente profesionale şi/sau casnice, moarte subită în somn, hipoventilaţie diurna, hipertensiune pulmonară, hipertensiune arteriala sistemică, cord pulmonar cronic, atacuri ischemice cerebrale sau coronariene, scăderea libidoului, impotenţă.

Potrivit unor statistici internaţionale, 71.000 de persoane au avut leziuni în fiecare an din cauza diverselor accidente provocate de lipsa somnului, 1.550 mor în accidente legate de somn pe autostradă, 46% din ei raportează tulburări ale somnului care duc la absenţe de la serviciu, la evenimente sau erori la locul de muncă (comparativ cu 15% la cei care dorm sănătos).

Statisticile internaţionale arată că pacientul tipic cu SAS este bărbat, are vârsta cuprinsă între 30 - 60 de ani, suferă de obezitate (70% din pacienţii cu SAS), fumează şi are tulburări de somn, des identificate prin sforăit şi somnolenţă pe timpul zilei.

Potrivit medicilor, pentru o cât mai bună prevenţie a tulburărilor de somn trebuie respectate zece reguli ale igienei de somn (pentru adulţi) şi anume ora fixă de culcare şi de trezire, maxim 45 de minute de somn în timpul zilei, evitarea consumului de alcool cu patru ore înainte de a merge la culcare, a fumatului, dar şi a cofeinei cu şase ore înainte de somn.

Medicii mai recomandă evitarea mâncărurilor grele, condimentate sau prea dulci cu patru ore înainte de culcare, mişcare, aerisirea camerei şi evitarea lucrului pentru serviciu în pat.