Progrese în găsirea unei terapii eficiente împotriva stresului

"Anumite persoane, cofruntate cu o situaţie extrem de stresantă, rămân uimitor de calme, iar profilul lor hormonal este unic", a explicat Deane Aikins, psihiatru al Universităţii Yale, în timpul conferinţei anuale organizată de American Association for the Advancement of Science (AAAS), ce are loc în această săptămână în Chicago.

În mod contrar faţă de majoritatea indivizilor aflaţi în aceeaşi situaţie, nivelul hormonului cortisol, care creşte în sânge ca o reacţie la stres, a rămas la un nivel scăzut în cazul acestor persoane, iar peptidele, moleculele care inhibă stresul, erau la un nivel ridicat.

Aceste teste au fost efectuate pe grupuri de militari americani care cuprindeau şi câţiva membri ai forţelor speciale, prin folosirea unor simulatoare care să îi aducă pe voluntari în situaţii de stres maximal.

"Am constatat că anumite persoane sunt mult mai calme în condiţii de stres şi pot să îşi execute sarcinile de lucru fără probleme în acele momente, în timp ce alţii intră în panică", a explicat Aikins.

"Am încercat să aflăm cum am putea să detectăm acele persoane care deţin acest profil hormonal care le permite să rămână calmi în orice situaţie".

Continuând aceste cercetări, autorii au declarat că în viitor va fi posibilă antrenarea oamenilor pentru a rezista mai bine în condiţii de stres, prin creşterea concentraţiei hormonului antistres, DHEA, sau chiar prin meditaţie. "Întrebarea este cum să-i transformăm, de exemplu, pe tinerii recruţi din armată, fragili în faţa stresului, în persoane care să rămână calme în situaţii stresante de luptă, la fel ca cei care au acel bun profil hormonal", a declarat Aikins. "Cred că acesta este actualul Sfânt Graal al Pentagonului".

Departamentul american al Apărării încearcă prin aceste teste să afle tot mai multe lucruri despre sindromul posttraumatic, care are efecte devastatoare asupra militarilor combatanţi. Specialiştii consideră că aproximativ 20% dintre soldaţii întorşi din Irak suferă de acest sindrom.

În opinia profesorului Karestan Koenen, profesor de sănătate publică în cadrul Universităţii Harvard (Massachusetts), aproximativ 50% din populaţia totală a lumii dezvoltă acest sindrom după ce a suferit un şoc puternic, precum un viol în cazul femeilor sau un accident grav, în cazuri generale.

Testele sale au fost efectuate în Noua Zeelandă pe adulţi şi copii şi au relevat prezenţa unor factori genetici, alături de cauze socioculturale, care fac ca anumite persoane să fie predispuse la dezvoltarea acestui sindrom. Koenen a citat, printre altele, sărăcia din copilărie şi neşansa de a avea o mamă depresivă.

"Va fi posibil să prevenim apariţia acestui sindrom în cazul indivizilor care prezintă această predispoziţie, cu ajutorul unor psihoterapii precoce", a precizat cercetătoarea.

Studiile genetice în curs despre acest sindrom sunt la fel de promiţătoare în privinţa fabricării unui medicament care să acţioneze preventiv.