Răcirea artificială a regiunilor polare nu este o soluție, avertizează experții

O serie de propuneri pentru răcirea artificială a regiunilor polare, precum pulverizarea de particule reflectorizante în atmosferă sau instalarea de „cortine” marine, sunt respinse de comunitatea științifică drept neviabile, riscante și o distragere de la soluțiile reale pentru combaterea schimbărilor climatice.

Un grup de peste 36 de cercetători din mai multe țări a analizat în detaliu unele dintre cele mai mediatizate idei de geoinginerie polară, publicându-și concluziile în revista Frontiers in Science, citată de Bloomberg.

Cercetătorii cer revenirea la soluțiile dovedite

„Unele dintre aceste idei au fost mult prea mediatizate, deși nu sunt suficient dezvoltate sau realiste,” a precizat Martin Siegert, autor principal al studiului și vicepreședinte al Universității din Exeter – instituție britanică de prestigiu, specializată în cercetarea științifică.

Studiul a evaluat propuneri precum împrăștierea de mărgele de sticlă pentru a reflecta lumina solară, pulverizarea apei de mare pentru a îngroșa gheața marină sau forarea ghețarilor pentru a încetini topirea acestora. Concluzia: tehnologia necesară, costurile și, mai ales, riscurile depășesc cu mult capacitățile actuale ale omenirii.

Dior, la limita legii în China. Casa de modă se confruntă cu o acuzație a guvernului chinez privind transferul ilegal de date

Un obicei al turiștilor creează confuzie în Japonia. Noua cultură care îi ofensează pe localnici și obligă restaurantele să găsească soluții

„Avem o metodă cunoscută pentru a îmbunătăți situația, care beneficiază de consens științific. Știm cum să decarbonizăm, deci ar trebui să facem acest lucru”, consideră dr. Sammie Buzzard, glaciolog și lector universitar la Universitatea Northumbria din Newcastle, cu expertiză în observarea și modelarea polilor.

Ce riscuri aduce răcirea artificială a planetei

Cunoscute ca parte a geoingineriei sau a modificării radiației solare, metodele de răcire artificială a planetei, în special în regiunile polare, vin la pachet cu o serie de riscuri științifice, ecologice, politice și etice. Acestea includ efecte secundare imprevizibile asupra climei globale, cum ar fi modificarea precipitațiilor sau apariția de secete și inundații în regiuni vulnerabile.

O altă problemă majoră este riscul de dezechilibru climatic regional, unde intervențiile pot fi benefice într-o zonă, dar dăunătoare în alta. În plus, oprirea bruscă a unor astfel de tehnologii ar putea declanșa o încălzire accelerată, cu efecte dramatice.

Pe plan politic, lipsa unui cadru internațional de reglementare ar putea duce la decizii unilaterale și tensiuni geopolitice. Costurile ridicate, dificultățile tehnice și riscul ca aceste metode să distragă atenția de la soluțiile reale, precum reducerea emisiilor, completează lista îngrijorărilor. Nu în ultimul rând, există și probleme etice legate de cine decide asupra acestor intervenții globale și în ce condiții, fără consimțământul populațiilor afectate.

UE cere reguli pentru tehnologiile climatice

Uniunea Europeană a cerut deja evaluarea riguroasă a implicațiilor acestor metode, din cauza potențialelor efecte negative asupra resurselor de apă, hrană și ecosisteme fragile.

Totuși, unii experți spun că ideile nu ar trebui respinse din start. Matthias Honegger, cercetător în cadrul proiectului european Co-CREATE, susține că: „Nu înseamnă că ar trebui să îmbrățișăm necritic tehnologii nevalidate, dar trebuie să le analizăm cu seriozitate potențialul și limitele”. Co-CREATE, o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană, urmărește să stabilească reguli clare și responsabile pentru cercetarea tehnologiilor de răcire artificială a planetei, cunoscute sub numele de modificare a radiației solare.

Apelul experților

Cercetătorii spun că lipsa voinței politice pentru decarbonizare profundă face etica cercetării în geoinginerie din ce în ce mai necesară: „Este posibil ca niciuna dintre aceste idei să nu funcționeze”, recunoaște John Moore, cercetător la Universitatea din Laponia, „dar cel mai bun mod de a le demonta este să le studiem și să le analizăm critic”.

Între timp, planeta continuă să se încălzească, iar regiunile polare sunt cele mai afectate. Experții cer ca atenția și finanțarea publică să se concentreze pe soluțiile dovedite: reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice, nu pe „soluții miraculoase” încă nevalidate.