Secretul genei care permite macilor să producă morfină, descifrat de cercetători

Cercetătorii britanici au identificat gena care permite macilor să producă morfină, deschizând astfel calea pentru dezvoltarea unor metode mai bune de obţinere a acestei substanţe cu rol important în medicină, probabil chiar fără a mai fi nevoie de cultivarea industrială a acestor plante.

470 afişări
Imaginea articolului Secretul genei care permite macilor să producă morfină, descifrat de cercetători

Secretul genei care permite macilor să producă morfină, descifrat de cercetători (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Noua descoperire a fost făcută la puţin timp după ce oamenii de ştiinţă au modificat cu succes genomul drojdiei de bere pentru a sintetiza substanţe opiacee, inclusiv morfină şi codeină, pe baza unei glucide obişnuite.

În timp ce obţinerea pe cale comercială de morfină în recipiente pline cu drojdie este departe de a deveni o certitudine, macii reprezintă "uzine" naturale extrem de eficiente din acest punct de vedere.

"Macii nu vor dispărea de pe câmpuri peste noapte, oricât am încerca să ne imaginăm acest lucru", a spus Ian Graham, profesor la Universitatea York din Marea Britanie, participant la noul studiu.

Deşi extragerea de substanţe opiacee din drojdia modificată genetic a devenit de acum o certitudine, cercetătorul britanic vede mai multe beneficii imediate în aplicarea noii descoperiri ştiinţifice asupra unor tehnici care vor duce la obţinerea unor plante de mac mai eficiente.

"Identificarea acestei gene ne permite să dezvoltăm diverse tehnici de cultivare moleculară pentru a crea varietăţi de maci specifice, care produc diverşi compuşi chimici", a adăugat cercetătorul britanic.

Noua descoperire ar putea duce la obţinerea pe cale agricolă a unor medicamente precum noscapină (narcotină), un antitusiv eficient şi împotriva cancerului, ca şi a unor varietăţi ameliorate de plante care să conţină concentraţii mai mari de morfină.

Profesorii de la Universitatea York au colaborat la acest proiect cu cercetătorii de la compania farmaceutică GlaxoSmithKline, un furnizor major pe piaţa mondială de medicamente opiacee.

Vreme de multe secole, opiaceele au fost principalele analgezice prescrise de medici şi au rămas până în zilele noastre cel mai potent tratament împotriva durerilor severe. Reţetele cu astfel de medicamente au generat pe plan mondial vânzări totale de 12 miliarde de dolari.

Morfina şi codeina sunt administrate direct ca analgezice, iar un al treilea compus, tebaină, reprezintă punctul de plecare în obţinerea opiaceelor semi-sintetice, inclusiv a oxicodonului şi a hidrocodonului.

Structura moleculară a acestor medicamente este atât de complexă încât chimiştii nu au putut niciodată să le producă pe baza unor substanţe existente în farmacii. Dar, descifrarea structurii lor genetice înseamnă că de acum înainte va fi posibilă modificarea genetică a unor organisme minuscule, precum drojdia, care sunt capabile să sintetize astfel de medicamente.

Descoperirea genei STORR de către echipa profesorului Graham, raportată în numărul de joi al revistei Science, a oferit oamenilor de ştiinţă "veriga-lipsă" din acest puzzle al procesului de biosinteză.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici