Stresul provocat de pandemia COVID-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și în rândul persoanelor neinfectate

O nouă cercetare sugerează că stresul trăit în timpul pandemiei COVID-19 ar putea fi responsabil pentru îmbătrânirea accelerată a creierului în rândul persoanelor sănătoase, inclusiv al celor care nu au fost niciodată infectate cu virusul, conform Science Blog.

Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Nottingham și publicat în Nature Communications, arată că factori psihologici și sociali, precum izolarea și rutina perturbată, ar putea fi de vină pentru modificările structurale ale creierului și ale ritmului de îmbătrânire observate la scară largă.

Îmbătrânirea creierului fără infecție cu COVID-19

Folosind aproape 1.000 de scanări RMN din baza de date UK Biobank, cercetătorii au comparat imagini cerebrale realizate înainte și după pandemie.

Ei au descoperit că ritmul de îmbătrânire a creierului a crescut în medie cu 5,5 luni în scanările efectuate după pandemie, chiar și în cazul persoanelor care nu au avut COVID-19.

Umoristul german El Hotzo a fost achitat pentru glumele la adresa tentativei de asasinat a lui Trump

Catastrofă naturală în Australia de Sud: mii de animale marine ucise de alge toxice

Efectul a fost cel mai pronunțat la vârstnici, bărbați și persoane din medii socioeconomice dezavantajate.

Stresul social și psihologic ca factori determinanți

Modificările cerebrale observate nu au fost cauzate de infecția virală, ci mai degrabă de stresul generat de pandemie. Studiul subliniază că factori externi precum izolarea, anxietatea și dificultățile financiare pot afecta în mod direct sănătatea creierului.

Cercetătorii au remarcat că persoanele din medii defavorizate au înregistrat o îmbătrânire cerebrală mult mai accentuată decât cele din medii cu un nivel de trai mai ridicat.

Infecția afectează mai ales funcția cognitivă

Deși îmbătrânirea structurală a creierului a fost răspândită, doar participanții infectați cu COVID-19 au prezentat scăderi reale ale performanței cognitive.

Aceștia au avut dificultăți la teste ce evaluau flexibilitatea mentală și viteza de procesare.

Îmbătrânirea accelerată a creierului observată în studiu ar putea fi reversibilă odată cu reducerea stresului și revenirea la un stil de viață stabil.

Oamenii de știință subliniază totodată importanța reducerii inegalităților sociale și sanitare pentru a proteja sănătatea cerebrală în viitoare crize.