După ce, timp de trei zile, a avut porțile închis, Muzeul Louvre s-a redeschis miercuri, însă ancheta continuă, în mod discret, în încercarea de a-i identifica pe cei patru spărgători care nu doar că au dat o palmă grozavă sistemului de securitate al muzeului, ci și una culturală, inestimabilă, Franței.
Președinta și directoarea muzeului, aflată, de duminică, într-o dureroasă tăcere, Laurence des Cars, va compărea miercuri în fața Senatului pentru a încerca să explice acest jaf spectaculos din cel mai vizitat muzeu al lumii, cu pierderi (doar materiale) estimate la 88 de milioane de euro.
Este vorba de o audiere de foarte mare interes, nu doar în Franța, ci și în lumea întreagă, pentru prima femeie director din istoria Muzeului Louvre.
Presa franceză denumește, exagerând, întrucâtva, acest jaf „jaful secolului”, având în vedere însemnătatea spirituală, de patrimoniu, istorică, inestimabilă a prăzii.
Estimarea materială, de aproximativ 88 de milioane (unii au evaluat-o chiar la 100 de milioane) de euro o poate încadra, însă, la categoria „unul dintre cele mai importante jafuri”, pentru că jaful de la Isabella Stewart Gardner din Boston, din 1990, cu un prejudiciu estimat la 500 de milioane de dolari, îl detronează.
Însă ceea ce primează cu adevărat nu este prejudiciul material, ci semnificația spirituală, istorică, de patrimoniu a obiectelor furate.
Întrebarea care, acum, stă pe buzele tuturor francezilor este dacă mai este posibilă recuperarea obiectelor și dacă nu cumva ele au fost deja dezasamblate pentru a fi vândute pe piața neagră, având în vedere că notorietatea lor face imposibilă vânzarea așa cum sunt ele acum.
Audierea de azi a directoarei muzeului, Laurence des Cars, e de natură să-i dea emoții acesteia, de vreme ce, de la comiterea jafului până azi, cea care a încasat majoritatea criticilor a fost ministra Culturii, Rachida Dati, care, de asemenea, va fi interogată la Comisia de Cultură a Senatului.
Laurence des Cars și-a prezentat, de altfel, demisia, după comiterea jafului, însă aceasta a fost respinsă.
Mai mult decât atât, Emmanuel Macron și-a declarat sprijinul pentru des Cars.
Laurence des Cars este fiica jurnalistului Jean des Cars și nepoata romancierului Guy des Cars. Ea are o vastă experiență în domeniul muzeal, fiind un reputat specialist în arta secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
A fost președinta Muzeului Orsay, a Muzeului Orangeriei – un muzeu de artă impresionistă și postimpresionistă care expune în special nuferii gigantici ai lui Monet.
A fost directoare științifică a agenției France-Museums (2007) – operatorul francez responsabil pentru dezvotarea Muzeului Louvre din Abu Dhabi.
A fost promovată în corpul curatorilor de patrimoniu în 2011, potrivit AFP.