- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- TOKYO, (28.08.2014, 16:55)
- Florin Badescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
STUDIU: Amintirile dureroase pot fi modificate şi transformate în emoţii pozitive
Emoţiile asociate amintirilor pot fi modificate, permiţând "îndulcirea" evenimentelor dureroase din trecut sau, în sens invers, "întunecarea" momentelor fericite, afirmă autorii unui studiu realizat pe şoareci în Japonia şi Statele Unite, publicat în revista Nature.
682 afișări
STUDIU: Amintirile dureroase pot fi modificate şi transformate în emoţii pozitive (Imagine: Shutterstock)
"Această proprietate (de inversare) a memoriei este folosită în mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale şi circuitele cerebrale care autorizează această schimbare a registrului emoţional rămân în mare parte puţin cunoscute", au subliniat autorii studiului.
Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizând astfel drumul spre noi posibilităţi de tratare a unor patologii precum depresia şi sindromul de stres posttraumatic. Studiul "validează astfel succesul psihoterapiei actuale", a explicat cercetătorul Susumu Tonegawa.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Ai pisici înainte de 25 de ani? Te paște schizofrenia! Ce au descoperit cercetătorii
-
Cîrstoiu: Nu am vrut niciodată să fac administraţie politică în Capitală
-
COMENTARIU Lelia Munteanu: Un bucheţel de rachete la aniversarea Ayatollahului Khamenei
-
Analist: Polonia şi România se vor confrunta cu o "Rusie întărită în luptă", capabilă să lovească mai uşor dacă Ucraina cade
Noua analiză, fructul unei colaborări între institutul japonez Riken şi Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijină pe o nouă tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumită "optogenetică", concepută de cercetători pentru a înţelege mai bine ce se petrece atunci când oamenii îşi amintesc momente plăcute sau neplăcute şi dacă poate fi modificată valoarea (negativă sau pozitivă) asociată unei amintiri.
Rezultatele demonstrează că interacţiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joacă un rol central în procesul de memorare, şi complexul amigdalian, construit ca o cameră de stocare a reacţiilor pozitive şi negative, este mai flexibilă decât credeau oamenii de ştiinţă până acum.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de ştiinţă au injectat o proteină extrasă din alge sensibile la lumină în două grupuri de şoareci masculi. Ei au putut astfel să urmărească formarea unei "intrări" în memorie în timp real, pe care au reactivat-o după cum doreau, graţie impulsurilor luminoase.
Unele dintre animale au fost autorizate să se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotaţie pozitivă, în timp ce "camarazii" lor primeau un neplăcut şoc electric.
În al doilea grup, savanţii i-au făcut pe şoareci să retrăiască artificial aceste amintiri, supunându-i simultan experienţei opuse: şoarecii cu stare de dispoziţie agreabilă primeau un şoc electric, iar ceilalţi primeau o surpriză plăcută, întâlnindu-se cu femele.
Noua experienţă a depăşit ca intensitate emoţia iniţială. "Am făcut un test în prima cuşcă din laborator şi frica originală dispăruse", a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină pe anul 1987.
Totuşi, acest fenomen nu a putut fi observat decât prin acţiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul înconjurător, în condiţiile în care nu a fost posibil să se influenţeze complexul amigdalian.
Cercetătorii, care au publicat deja un studiu despre inscripţionarea în memorie a unor amintiri false, într-un experiment pe şoareci, speră că noile lor descoperiri de schimbare dintr-o valenţă pozitivă într-una negativă (de la atracţie la repulsie) şi viceversa vor duce la progrese ale cercetărilor medicale din domeniul maladiilor din sfera depresiei şi sindromului de stres posttraumatic, care îi afectează în special pe militari.
Pe viitor, profesorul Tonegawa speră să poată "să controleze neuronii cu o tehnologie fără fir, fără instrumente instruzive precum electrozii" şi, "potenţial, să crească numărul amintirilor pozitive în raport cu cele negative".
Cercetătorilor le rămâne să dovedească faptul că această inversare a emoţiei asociate unei amintiri va funcţiona în acelaşi mod şi la oameni, chiar dacă se ştie deja că procesele mnezice au fost conservate pe parcursul evoluţiei speciilor.
Citește pe alephnews.ro: Coreea de Nord ar fi capabilă să producă viruși și bacterii mortale. Ce informații dețin Statele Unite
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
VIDEO. Un bărbat și-a dat foc în New York, în fața tribunalului unde se desfășoară procesul lui Donald Trump
S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”
Banca românească care a surprins pe toată lumea. Nimeni nu a crezut că a va merge aşa de bine, nici chiar liderii băncii
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Grațiela e văduva lui Costel Corduneanu. Femeia e cu 20 de ani mai tânără decât fostul luptător și interlop
PROSPORT.RO
Cât costă un kilogram din primele CĂPȘUNI româneşti, apărute deja în pieţe. Nu sunt chiar pentru orice buzunar
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe