Studiul care rescrie istoria: Cercetătorii explică, după 700 de ani, ce ar fi declanșat Ciuma Bubonică

Cercetătorii cred acum că o erupție vulcanică majoră produsă în jurul anului 1345 ar fi putut iniția o succesiune de perturbări climatice, economice și comerciale care au adus Moartea Neagră în Europa, scrie ScienceBlog.

Inelele de creștere ale arborilor, calotele glaciare și documentele medievale arată împreună cum veri tot mai reci, recolte distruse și rute comerciale redirecționate au creat cadrul pentru cea mai mortală pandemie din istoria continentului european.

Cenușa vulcanică și șocul climatic brusc al Europei

O echipă de la Universitatea din Cambridge (Regatul Unit) și Institutul Leibniz din Germania a analizat inelele arborilor din opt regiuni europene, identificând trei veri neobișnuit de reci începând cu 1345.

„Cel mai frumos loc de pe Pământ” – destinația europeană aproape lipsită de turiști, cu hoteluri de la 35 de euro pe noapte

Zilele cu dezlegare la pește rămase până la Crăciun

Aceste constatări, publicate în revista Nature, se potrivesc cu relatările despre ceruri întunecate, eclipse lunare estompate și o atmosferă tulbure descrise de cronicari din Japonia până în Italia.

Calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica confirmă dovezile, arătând un vârf dramatic de sulf asociat unei erupții tropicale de mari dimensiuni.

Recolte distruse și piețe de cereale în criză în Mediterană

Răcirea bruscă a devastat culturile din întreg bazinul mediteranean.

Prețul grâului a explodat, producția de struguri s-a prăbușit, iar foametea a cuprins Italia, Franța, Spania, Egiptul și Levantul (care cuprinde teritoriile actuale ale Siriei, Libanului, Israelului, teritoriile palestiniene arabe, teritoriile Iordaniei și Ciprului, precum și zona Iskanderun sau Hatay, aflată actualmente în Turcia).

Orașele-state italiene, dependente de importurile de cereale, s-au confruntat cu o criză severă.

Cum furnizorii tradiționali nu mai puteau acoperi nevoile, Veneția și Genova au negociat un armistițiu temporar cu mongolii Hoardei de Aur pentru a aduce cereale din zona Mării Azov în 1347.

Corăbiile cu cereale, vectori ai epidemiei

Negustorii s-au întors cu suficiente provizii pentru a preveni foametea, însă nu au venit singuri.

Puricii infectați cu Yersinia pestis au călătorit la bordul navelor, hrănindu-se cu praful de cereale pe timpul lungului drum maritim.

Primele cazuri de ciumă au apărut în Veneția în câteva săptămâni. Orașele dependente de cereale din Marea Neagră, Veneția, Genova, Padova, au fost lovite cel mai puternic, în timp ce centre autosuficiente precum Milano și Roma au fost în mare parte cruțate.

Ecouri în prezent

Studiul trasează cea mai clară legătură de până acum între activitatea vulcanică, șocurile climatice, stresul economic și transmiterea bolilor.

Cercetătorii avertizează că dinamici similare, instabilitate climatică, rețele comerciale globale și boli zoonotice (boli infecțioase care se transmit în mod natural între animale și oameni, cauzate de agenți patogeni precum viruși, bacterii, paraziți sau ciuperci), ar putea reprezenta riscuri crescute și astăzi.