Top 15 animale cu cel mai bun auz. Care animal poate detecta şi anticipa cutremurele?

Un om poate auzi frecvenţe de la 20 până la 20.000 Hz. Multe animale, însă, au un auz mult mai fin decât al nostru.

8863 afișări
Imaginea articolului Top 15 animale cu cel mai bun auz. Care animal poate detecta şi anticipa cutremurele?

Sursa Foto - Wikipedia Commons - Bird-eating snake, Richard Bartz, Munich Makro Freak, National Park Service

Cea mai veche referinţă despre comportamentul neobişnuit al animalelor înainte de un cutremur semnificativ este din Grecia, anul 373 î.Hr.

Printre acestea erau şobolanii, nevăstuicile, şerpii şi chilopodele, despre care se spune că şi-au părăsit casele şi s-au îndreptat spre zone sigure cu câteva zile înainte de un cutremur distructiv.

Dovezi anecdotice abundă despre animale, peşti, păsări, reptile şi insecte care prezintă un comportament ciudat, cu câteva săptămâni până la secunde înainte de un cutremur.  

O prognoză de cutremur a fost făcută în China cu câteva decenii în urmă, bazată pe cutremure mici şi activitate neobişnuită a animalelor. Mulţi oameni au ales să doarmă în afara caselor lor şi astfel au fost cruţaţi atunci când  cutremurul a avut loc într-adevăr şi a provocat distrugeri pe scară largă. Dar următorul mare cutremur chinezesc a fost neanunţat şi  mii de chinezi au murit, transmite USGS

 

1.Moliile

O anumită molie, Molia mare de Ceară (Găselniţa), are cel mai bun auz din regnul animal. Molia aceasta poate auzi frecvenţe de până la 300 kHz, de 15 ori mai mari decât cele mai înalte sunete pe care le putem auzi noi. Se crede că această molie şi-a dezvoltat un auz atât de sensibil pentru a scăpa de principalul său prădător: liliacul. Liliecii folosesc ecolocaţia de înaltă frecvenţă pentru a vâna, dar moliile mari de ceară pot auzi chemările liliecilor, ceea ce le oferă o şansă de a scăpa de prădători. 

2.Liliecii

Liliecii sunt cunoscuţi pentru auzul lor excepţional, deşi ideea că aceştia au o vedere slabă a fost larg dezminţită de oamenii de ştiinţă. Unele specii de lilieci folosesc ecolocaţia, ceea ce înseamnă că folosesc ecoul pentru a şi naviga în timp ce zboară în întuneric. 

Liliecii sunt similari cu submarinele, care folosesc  unde sonore pentru a naviga în adâncimea sumbră a oceanului. Liliecii trimit  unde sonore în mediul înconjurător, prin gură sau nas. Undele sunt reflectate de obiectele din jur,  iar şoarecii îşi ridică  urechile şi percep imaginea sonoră (acustică) a mediului. Şi astfel, liliecii îi observă şi îi înhaţă.   

 

3.Bufniţele 

Fiind nocturne, bufniţele se bazează atât pe vederea lor ascuţită, cât şi pe auz. Majoritatea speciilor de bufniţe au urechile asimetrice; una va fi uşor mai în faţă şi una plasată mai sus decât cealaltă. Diferenţa de poziţionare a urechilor le permite să localizeze exact de unde vine un sunet şi le ajută să îşi captureze prada mică în întuneric. 

4.Elefanţii

Elefanţii îşi folosesc auzul şi, cel mai important, urechile, din mai multe motive. Pe lângă faptul că au un auz foarte bun, cu o gamă medie de 16 Hz-12 kHz, un elefant îşi foloseşte urechile pentru a-şi regla temperatura  corpului în savanele toride.  

5.Câinii

Când veniţi acasă şi câinele dumneavoastră se bucură să vă vadă, aţi putea crede că este pentru că v-a auzit intrând pe uşa din faţă. Dar auzul unui câine este foarte sensibil şi poate auzi frecvenţe mai mari decât cele pe care le aude un om (şi adesea răspunde mai bine la aceste frecvenţe decât la tonurile mai joase). Auzul unui câine este atât de sensibil încât, de obicei, poate auzi că sunteţi acasă chiar înainte de a deschide uşa. El poate auzi de la  47.000 până la 65.000 Hz. 

6.Pisicile

Nu numai că auzul unei pisici este foarte impresionant, cu o gamă medie cuprinsă între 45Hz - 64.000Hz, dar urechile lor sunt, de asemenea, remarcabile din punct de vedere mecanic. O ureche umană este formată din trei muşchi şi cele mai mici trei oase din corp; urechile unei pisici sunt controlate de aproximativ trei duzini de muşchi pentru fiecare ureche, ceea ce le permite să îşi rotească urechile la 180 de grade.

7.Caii

O turmă de cai va avea întotdeauna cel puţin un observator, pentru a-i avertiza pe ceilalţi de potenţialele pericole care ar putea fi în jurul lor. Auzul unui cal este esenţial pentru protecţia turmei. Principalele funcţii ale auzului unui cal sunt de a detecta sunetul, de a determina provenienţa undei, de a identifica ce este sunetul şi de a şti dacă este momentul să avertizeze turma sau nu. De asemenea, caii îşi folosesc urechile pentru a-şi comunica starea de spirit.

8.Delfinii

Delfinii au simţuri excepţionale şi folosesc, de asemenea, ecolocaţia pentru a "auzi" pe unde se deplasează (la fel ca liliecii). Un delfin va emite un sunet care va ricoşa de pe suprafeţe şi se va întoarce la maxilarul inferior al delfinului. Reflecţia vibraţiilor sonore oferă o hartă sonoră a ceea ce ar putea fi în faţă. Detaliile hărţii sonore sunt impresionante şi permit unui delfin nu numai să vâneze eficient, ci şi să evite orice pericol.

9.Şobolanii

Şobolanii sunt deosebit de buni la localizarea exactă a locului de unde provine un sunet, datorită faptului că au urechile foarte apropiate. Raza de acţiune a unui şobolan se încadrează în categoria ultrasunetelor, care sunt sunete prea înalte pentru a fi auzite de un om.

10.Porumbeii

Porumbeii pot auzi infrasunete, sunete care sunt mult mai joase decât poate auzi un om. Porumbelul mediu fiind capabil să audă sunete de până la 0,5 Hz,  fiind printre singurele animale care pot detecteze furtuni îndepărtate, cutremure şi chiar erupţii vulcanice de la depărtare. Datorită capacităţii lor auditive excepţionale şi a abilităţilor de navigare, sunt adesea consideraţi cei mai buni navigatori din regnul animal, transmite Hidden Hearing

Păsările pot  simţi schimbarea undelor cu zile şi chiar săptămâni înainte de cutremur, astfel acţionează anormal faţă de aceste schimbări, ajutând  oamenii de ştiinţă să monitorizeze schimbările tectonice, transmite Medium. Dar încă nu există dovezi concludente. 

11.Vacile 

Ar putea să mai fie şi alte specii de animale care pot să se comporte straniu înainte de cutremure. 

În 2020 , cercetătorii de la Institutul Max Planck (MPI) din Germania pentru Studii Comportamentale şi Centrul pentru Studiul Avansat al Comportamentului Colectiv de la Universitatea din Constanţa au efectuat o investigaţie aprofundată a animalelor care pot prezice cutremure.

Undeva în nordul Italiei, unde cutremurele sunt frecvente, şase vaci, cinci oi şi doi câini au fost echipaţi cu senzori mici pentru ca cercetătorii să vadă dacă aceste animale pot anticipa cutremurele. Ancheta a continuat câteva luni.

Cercetătorii au observat că vacile devin mai puţin active înainte de un cutremur.  

Cel mai probabil, se datorează faptului că vacile pot simţi ionizarea aerului sau pot mirosi gazele eliberate din roci înainte de un cutremur.

12.Furnicile

Din 2009 până în 2012 , oamenii de ştiinţă germani au monitorizat îndeaproape furnicile de lemn roşu situate în bazinul Neuwied, activ din punct de vedere seismic, din Eifel, Germania, pentru a afla mai multe despre schimbările lor comportamentale înainte de un cutremur. Folosind camere de înaltă rezoluţie pentru a monitoriza aceste furnici 24/7, studiul a constatat că aceste mici creaturi şi-au schimbat rutina obişnuită înainte de un cutremur, devenind mai puţin active în timpul zilei şi mai animate noaptea.

Cercetătorii cred că aceste furnici sunt capabile să detecteze cutremure deoarece au „chemoreceptori pentru gradienţii de dioxid de carbon şi magnetoreceptori pentru câmpurile electromagnetice”.

13.Şerpii

Dacă vrei să ştii când va avea loc un cutremur, stai cu un şarpe. Potrivit experţilor, şerpii sunt cei mai sensibili la cutremure. 

Când este pe cale să aibă loc un cutremur, se spune că şerpii îşi părăsesc cuiburile. Dacă este un cutremur major, şerpii chiar se vor ciocni  de pereţi în încercarea de a scăpa. Şerpii sunt atât de sensibili la cutremure, încât pot simţi unul care se apropie de la aproximativ 120 km distanţă, cu trei până la cinci zile înainte de a lovi.

Unii seismologi cred că şerpii pot detecta unda p generată de un cutremur, în timp ce alţii spun că s-ar putea datora creşterii câmpurilor electromagnetice de joasă frecvenţă

14.Broaşte râioase

Broaştele râioase ar putea, de asemenea, să ne spună dacă urmează un cutremur iminent. 

Într-un studiu publicat în Journal of Zoology , o colonie de broaşte râioase şi-a abandonat locul de împerechere la 74 km de epicentrul cutremurului desfăşurat în L'Aquila din Italia, cu trei zile înainte ca acesta să se întâmple. Broaştele râioase s-au întors la faţa locului abia 10 zile mai târziu, după încheierea replicilor cutremurului.

Interesant este că a fost o descoperire accidentală făcută de om de ştiinţă Rachel Grant. Ieşea în fiecare seară la amurg pentru a studia efectele ciclului lunar asupra comportamentului şi reproducerii broaştei. De obicei, veneau pentru reproducere la începutul lunii martie în grupuri uriaşe. Apoi, într-o zi, ea a observat că nu mai sunt deloc broaşte râioase. Trei zile mai târziu, a avut loc cutremurul.

15. Oile

Oile, de asemenea, sunt deosebit de sensibile la cutremure. Potrivit cercetătorilor, o activitate crescută poate fi observată la oile care detectează cutremure. Dacă această activitate excesivă este susţinută mai mult de o oră, ar putea fi un semn că un cutremur este pe drum.

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici