Undele gravitaţionale vor putea fi detectate, spun cercetătorii

Aşa cum o piatră aruncată în apă face valuri la suprafaţa acesteia, ciocnirea între două stele cu neutroni sau între două găuri negre care fuzionează poate să deformeze structura universului, dând naştere unor unde care se deplasează cu viteza luminii.

"Undele gravitaţionale sunt o consecinţă a teoriei relativităţii generale a lui Einstein, care spune că, dacă există o masă, aceasta va curba spaţiul, va deforma spaţiul", a explicat astrofizicianul francez Benoît Mours. "Dacă accelerăm puternic o masă, ea va produce deformări ale spaţiului, care se vor propaga în univers. Acestea sunt undele gravitaţionale", a explicat expertul francez, într-un comunicat emis de Institutul de ştiinţe ale universului din cadrul Centre national de la recherche scientifique (CNRS).

Un fascicul de unde gravitaţionale, provocate, de exemplu, de fuziunea dintre două găuri negre, poate să atingă Terra şi să modifice, într-o manieră, totuşi, lipsită de importanţă, dimensiunile. "Înălţimea unei persoane se va schimba cu o miliardime dintr-un metru", a explicat M. Mours de la Lapp/CNRS, centru asociat lucrărilor de monitorizare ale detectorului de unde gravitaţionale Virgo, inaugurat în 2007, în apropiere de oraşul italian Pisa.

Şi alte observatoare ale undelor gravitaţionale, amplasate în Statele Unite (Ligo, în Hanford) şi Germania (GEO), funcţionează după aceleaşi principii. Făcând să interfereze fasciculele de raze laser ce parcurg tuneluri lungi de câţiva kilometri şi se întâlnesc într-un unghi drept, cercetătorii detectează diferenţele de lungime, de ordinul unei miliardimi dintr-un atom.

În cazul observatorului Virgo, o nouă campanie de măsurători a început pe 7 iulie, în acelaşi timp cu experimentul desfăşurat în laboratorul american Ligo, "comparându-se în permanenţă lungimea celor două braţe, de trei kilometri fiecare, ale interferometrului, pentru a vedea dacă unul dintre ele devine mai scurt decât celălalt", a explicat expertul francez.

Precendenta campanie de măsurători a avut loc între 5 noiembrie 2005 şi 30 septembrie 2007, la interferometrul din laboratorul Ligo. Cercetătorii au încercat atunci să identifice undele gravitaţionale datând din primele secunde de după Big Bang.

Până în prezent, nicio undă gravitaţională nu a fost detectată, însă faptul că acestea nu au fost detectate pe frecvenţa de 100 de Hertzi, care a fost studiată, poartă în sine indicii despre posibilele modele de studiere a naşterii universului.

Din această vară, Virgo este capabil să studieze o zonă mare din univers, care înglobează aproximativ 2.000 de galaxii, aflate la distanţe de până la 65 de milioane de ani-lumină de Terra, în căutarea undelor gravitaţionale provocate de coliziunea dintre stelele cu neutroni. Virgo poate detecta, de asemenea, fuziunile dintre găuri negre, care au avut loc la distanţă de circa 300 de milioane de ani-lumină.