Vitamina C „atacă” cancerul? Teoria ridiculizată a unui laureat Nobel revine în atenția cercetătorilor

Pauling, împreună cu medicul scoțian Ewan Cameron, a tratat pacienți cu forme avansate de cancer folosind vitamina C administrată atât intravenos, cât și oral. Cei doi au raportat că pacienții ar fi trăit mai mult și ar fi avut o calitate mai bună a vieții comparativ cu cei care nu au primit tratamentul, scrie SciTechDaily.

Ulterior, studiile realizate de Mayo Clinic au infirmat aceste rezultate. Pacienții care au primit vitamina C sub formă de tablete nu au prezentat îmbunătățiri semnificative, iar comunitatea medicală a considerat cazul închis.

Diferența dintre perfuzii și tablete

Ceea ce cercetătorii nu au observat inițial a fost diferența majoră dintre administrarea intravenoasă și cea orală. Organismul poate absorbi doar o cantitate limitată de vitamina C din tablete, în timp ce administrarea directă în venă poate ridica nivelul vitaminei în sânge de sute de ori mai mult.

La aceste concentrații extrem de mari, vitamina C nu mai acționează doar ca antioxidant, ci poate produce peroxid de hidrogen, o substanță care afectează în special celulele canceroase.

Acestea sunt deja supuse unui stres oxidativ ridicat și au mecanisme de apărare mai slabe comparativ cu celulele sănătoase.

În laborator, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă pot deteriora ADN-ul și mecanismele energetice ale celulelor tumorale, ducând la distrugerea lor. Din acest motiv, terapia începe să fie privită mai degrabă ca un posibil tratament complementar decât ca un simplu supliment alimentar.

Ce arată studiile recente

În ultimii ani, mai multe studii clinice mici au analizat efectele vitaminei C intravenoase asupra pacienților cu cancere agresive, inclusiv cancer ovarian, pancreatic sau tumori cerebrale.

Rezultatele sunt încă neclare. Unele cercetări sugerează că perfuziile cu vitamina C ar putea reduce efectele adverse ale chimioterapiei, precum greața, oboseala și durerile, iar în anumite cazuri ar putea contribui la prelungirea supraviețuirii.

Totuși, specialiștii avertizează că dovezile nu sunt suficiente pentru a considera terapia drept un tratament standard împotriva cancerului. În plus, administrarea unor doze foarte mari poate provoca probleme persoanelor cu afecțiuni renale sau anumite boli genetice rare.

Linus Pauling a avut sau nu dreptate?

Astăzi, mulți cercetători consideră că Linus Pauling nu a avut complet dreptate, dar nici nu s-a înșelat total. Acesta a exagerat potențialul vitaminei C ca remediu universal și nu a avut dovezi solide pentru a susține utilizarea comprimatelor în tratarea cancerului.

Cu toate acestea, cercetările moderne confirmă faptul că vitamina C administrată intravenos are efecte biologice diferite și poate influența comportamentul celulelor canceroase în anumite condiții.

În prezent, comunitatea științifică vede terapia cu vitamina C intravenoasă ca pe o metodă experimentală, promițătoare pentru studii viitoare, dar insuficient demonstrată pentru a înlocui tratamentele clasice oncologice.