Ziua Mondială a Alzheimerului. Progrese modeste în căutarea unui leac după decenii de eşecuri

După decenii de cercetări fără succes, două noi medicamente – Donanemab de la Eli Lilly şi Lecanemab de la Biogen şi Eisai – au demonstrat că pot încetini semnificativ progresia Alzheimer-ului. Acestea sunt primele tratamente care oferă o eficacitate măsurabilă împotriva bolii.

Medicamentele funcţionează doar pentru pacienţii aflaţi într-un stadiu incipient al bolii şi au eficacitate modestă. Mai mult, pot provoca efecte secundare grave, inclusiv hemoragii cerebrale potenţial letale, ceea ce a generat dezbateri despre raportul risc-beneficiu.

Autorităţile de reglementare au adoptat poziţii diferite.

Lecanemab (Leqembi) a fost aprobat în Statele Unite şi alte ţări, dar autorităţile franceze au recomandat să nu fie rambursat de asigurările de stat.

Marea Britanie a declarat că ambele medicamente nu prezintă suficiente beneficii având în vedere preţul lor ridicat.

O altă noutate importantă este dezvoltarea unui simplu test de sânge care detectează „markerii biologici” ai bolii, înlocuind puncţia lombară invazivă şi costisitoare. SUA au autorizat testul din mai, dar Europa nu l-a aprobat încă.

Această diferenţă de abordare reflectă o divizare între SUA şi Europa: asociaţia americană Alzheimer’s Association consideră că biomarkerii sunt suficienţi pentru diagnostic, în timp ce specialiştii europeni susţin că este necesar un examen clinic amănunţit.

Neurologul olandez Edo Richard avertizează că mulţi pacienţi „cu biomarkeri anormali nu dezvoltă niciodată demenţa”.

Cercetătorii sunt de acord că aproape jumătate din cazuri sunt legate de factori precum obezitatea, fumatul, inactivitatea fizică şi pierderea auzului.

Studiile care testează programele de viaţă sănătoasă arată efecte limitate, dar epidemiologul Cecilia Samieri consideră că progresul actual este „enorm” comparativ cu anii trecuţi.